Şapte milioane de alegători din Tunisia se întorc duminică la urne pentru a alege un Parlament cu o componenţă imprevizibilă, la trei săptămâni după ce a sancţionat clasa politică aflată la putere în primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie AFP, potrivit agerpres.
Spre deosebire de alegerea şefului statului, acest scrutin legislativ nu le-a stârnit prea mult interes tunisienilor. Totuşi, aceste alegeri sunt cruciale în această ţară în care a luat naştere Primăvara Arabă, unde Parlamentul este responsabil de problemele care preocupă cel mai mult: economia stagnantă, şomajul înrădăcinat, serviciile publice deficiente şi inflaţia în creştere.
Citește și : Papa Francisc a învestit 13 noi cardinali
Este al doilea scrutin legislativ în Tunisia de la adoptarea Constituţiei în 2014. Alegătorii au de ales dintre 15.000 de candidaţi pentru 217 locuri şi, mai ales, dintr-o multitudine de partide fără linii clare de diferenţiere.
Marile familii politice, subminate de luptele pentru putere, se prezintă în ordine dispersată, la fel ca la prezidenţialele din 15 septembrie.
Alegerile au fost subiectul predilect după decesul preşedintelui Beji Caid Essebsi în iulie trecut, care a determinat devansarea scrutinului prezidenţial cu şapte săptămâni. Dar campania pentru legislative, care au fost blocate între cele două runde ale alegerilor prezidenţiale din cauza acestei perturbări a calendarului electoral, a fost în mare măsură umbrită.
“Majoritatea oamenilor sunt complet dezinteresaţi de alegerile parlamentare”, admite un candidat aflat în campanie, avocatul Ghazi Mrabet.
Răsturnările judiciare care au condus la menţinerea detenţiei unui candidat la preşedinţie, Nabil Karoui, un om de afaceri suspectat de spălare de bani şi încarcerat din 23 august, au atras toată atenţia. Cele trei dezbateri televizate inedite, organizate între reprezentanţii diferitelor familii politice care aspiră să intre în Parlament, nu s-au bucurat de acelaşi succes ca serile politice cu candidaţii din primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Mulţi observatori se aşteaptă ca dinamica votului sancţionator, care i-a eliminat din cursa prezidenţială pe liderii politici deja cunoscuţi, să continue în timpul legislativelor, ale căror rezultate preliminare sunt aşteptate la 9 octombrie. Astfel, independenţii şi-ar putea lua partea leului din Parlament, fără a fi posibil să se anticipeze strategiile lor odată ce vor fi aleşi.
Partidul creat în iunie de Nabil Karoui, Qalb Tounes, care a făcut campanie propunând un plan de luptă împotriva sărăciei, ar putea fi primul partid din parlament, potrivit sondajelor neoficiale. Însă numeroasele partide care dispută locurile legislativului face ca acesta să se anunţe foarte fragmentat, ceea ce presupune negocieri complicate pentru a forma majoritatea.
“Este posibil să nu apară nicio majoritate pentru a forma un guvern în timpul prevăzut de Constituţie”, a avertizat Michael Ayari, analist la International Crisis Group (ICG).
Citește și : Patru persoane fără adăpost, bătute până la moarte în New York
O incertitudine prelungită nu ar fi de dorit, întrucât Tunisia abia reuşeşte să răspundă aşteptărilor cetăţenilor săi. Tunisienii sunt exasperaţi de faptul că progresele democratice nu au răspuns celorlalte revendicări ale revoluţiei din 2011: “muncă şi demnitate”.
Deşi ţara a reuşit să reducă ameninţarea teroristă care a ”îngenunchiat” sectorul turismului în 2015, aceasta depinde în continuare de Fondul Monetar Internaţional şi este somată să reducă o datorie care o paralizează.
