Republica Macedonia de Nord are un nume nou care îi va permite să se apropie de Occident, dar situaţia economică precară, clientelismul şi corupţia rămân subiecte majore de preocupare înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale, care are loc duminică, relatează AFP, potrivit agerpres.
La succesiunea lui Gjorge Ivanov, ajuns la limita de două mandate succesive în acest post onorific, se înfruntă trei candidaţi: cel susţinut de centrul-stânga aflat la putere, reprezentanta opoziţiei de dreapta şi un membru al minorităţii albaneze, ce reprezintă 20-25% din cei 2,1 milioane de locuitori ai fostei republici iugoslave.
Citește și: Ancheta lui Mueller nu a găsit nicio coordonare între Trump și Rusia
O alegătoare de 47 de ani din capitala Skopje a mărturisit pentru France Presse că scrutinul o lasă rece, întrucât “toată lumea vorbeşte de NATO, UE şi povestea cu numele, dar nimeni nu se preocupă de cum trăiesc oamenii”. “Nu-i interesează decât puterea şi ce a mai rămas de furat din ţara asta săracă”, a conchis Vera Smajlovska.
Salariul mediu din Macedonia de Nord, care speră să înceapă în iunie negocieri de aderare la Uniunea Europeană, este de 400 de euro, iar rata oficială a şomajului trece de 20%.
În aceste condiţii, alegătorii nu par să împărtăşească entuziasmul responsabililor europeni, care au salutat acordul de la Prespa privind noul nume al ţării, încheiat între premierii macedonean şi grec, Zoran Zaev şi Alexis Tsipras, şi validat la începutul lui 2019, după o aprigă bătălie politică şi în ciuda opoziţiei vehemente a naţionaliştilor din amândouă ţările.
Prin acel acord, Skopje a pus punct litigiului cu Atena, care îi refuza de la declararea independenţei de fosta Iugoslavie, în 1991, dreptul de a se numi Macedonia, considerând că acest nume este rezervat exclusiv provinciei sale din nord, şi a primit undă verde pentru deschiderea negocierilor cu UE.
Dar, potrivit analiştilor, această evoluţie nu este suficientă pentru a limita absenteismul în rândul celor 1,8 milioane de alegători din Macedonia de Nord. “Cetăţenii se simt manipulaţi de toţi şi sunt nemulţumiţi. Nu li se poate servi la nesfârşit povestea cu UE şi NATO”, a subliniat jurnalista de investigaţie Meri Jordanovska.
Candidatul susţinut de social-democraţii din SDSM, al premierului Zoran Zaev (foto), insistă asupra perspectivelor de prosperitate şi întărire a statului de drept pe care le aduce apropierea de UE. “A vota pentru Stevo Pendarovski înseamnă a vota pentru învăţământ european, salarii europene, un nivel de trai european”, a argumentat premierul.
Citește și: Principalele concluzii ale raportului întocmit de Robert Mueller
O înfrângere a candidatului social-democraţilor sau o participare sub 40% la scrutin, prag necesar pentru validarea alegerilor, ar însemna o lovitură pentru Zaev şi ar putea fi urmată de alegeri legislative anticipate, ceea ce ar semnala creşterea instabilităţii în această ţară deja fragilă.
Sondajele de opinie, lipsite de fiabilitate, potrivit France Presse, anticipează un uşor avans pentru Pendarovski (56 de ani) şi un al doilea tur la 5 mai împotriva candidatei de dreapta, Gordana Siljanovska Davkova, în vârstă de 63 de ani, cu pregătire juridică. Aceasta a asigurat că va “respecta” acordul cu Grecia, deşi afirmase că doreşte renegocierea acestuia şi a deplâns plecarea tinerilor din ţară din cauza corupţiei.
Şi candidatul albanez, Blerim Reka, a evocat o “oboseală generată de corupţia instituţionalizată şi nepotism”. “Dacă nu vom reuşi să construim o republică bazată pe statul de drept, vom sfârşi cu o ţară goală”, a avertizat acesta.
Familia lui Janko Velkovski, un instalator de 50 de ani dintr-o suburbie a capitalei, vine să ilustreze acest risc: fiul său a emigrat în Germania, iar fiica sa vrea să-l urmeze. “Când îi aud pe candidaţi vorbind de viitorul tinerilor, mi se întoarce stomacul pe dos”, a declarat Velkovski pentru France Presse.
Potrivit cifrelor Băncii Mondiale, micul stat balcanic a pierdut un sfert din populaţie, între 2000 şi 2015.
