În Liberia are loc marţi al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în care candidează fostul celebru fotbalist George Weah şi actualul vicepreşedinte, Joseph Boakai, transmit dpa şi AFP.
George Weah, fost star al lui PSG şi AC Milan şi actual senator, candidează din partea Coaliţiei pentru Schimbare Democratică şi porneşte favorit, după ce în primul tur de scrutin, desfăşurat la 10 octombrie, a obţinut 38,8% din voturi. Rivalul său Joseph Boakai, liderul Partidului Unităţii, aflat la putere, s-a plasat pe locul al doilea, cu 28,8% din opţiuni, conform agerpres .
Turul al doilea, programat iniţial pe 7 noiembrie, a fost amânat după ce partidul unui al treilea candidat a depus o contestaţie pentru ‘fraude masive şi nereguli’.
Curtea Supremă a decis în cele din urmă că procesul electoral poate continua, fixând ca dată pentru turul secund 26 decembrie.
Cei în jur de 2,2 milioane de alegători înscrişi pe liste pot vota la una din cele peste 5.300 de secţii, între orele 06.00 şi 18.00 (locale şi GMT), rezultatele provizorii fiind aşteptate în interval de 24 de ore.
Scrutinul deschide calea pentru un transfer paşnic de putere în micul stat vest-african, între preşedintele ales democratic, Ellen Johnson Sirleaf, şi succesorul său, la 22 ianuarie. Ellen Johnson Sirleaf, în vârstă de 72 de ani, denumită adesea ‘Doamna de fier’, va părăsi preşedinţia după două mandate de câte şase ani.
În Liberia, precedentul transfer paşnic de putere între doi preşedinţi aleşi democratic s-a petrecut în 1944.
Ellen Johnson Sirleaf, prima femeie şef de stat pe continentul african, a primit în 2011 Premiul Nobel pentru Pace, alături de compatriotul său Leymah Gbowee şi activistul prodemocraţie yemenit Tawakkul Karman.
Liberia, una din cele sărace ţări din lume, se luptă încă să-şi revină de pe urma războiului civil, soldat cu 250.000 de morţi între 1989 şi 2003, şi după criza epidemiei de Ebola din 2013-2015, în care au murit peste 4.000 de locuitori.
Scrutinul marchează totodată întoarcerea unei pagini în istoria naţională, pentru că niciunul dintre candidaţi nu aparţine elitei ‘americano-liberiene’, provenită din sclavii eliberaţi, care a dominat cea mai veche republică africană de la crearea acesteia, cu excepţia preşedinţiei lui Samuel Doe (1980-1990).
În Liberia are loc marţi al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în care candidează fostul celebru fotbalist George Weah şi actualul vicepreşedinte, Joseph Boakai, transmit dpa şi AFP.
George Weah, fost star al lui PSG şi AC Milan şi actual senator, candidează din partea Coaliţiei pentru Schimbare Democratică şi porneşte favorit, după ce în primul tur de scrutin, desfăşurat la 10 octombrie, a obţinut 38,8% din voturi. Rivalul său Joseph Boakai, liderul Partidului Unităţii, aflat la putere, s-a plasat pe locul al doilea, cu 28,8% din opţiuni.
Turul al doilea, programat iniţial pe 7 noiembrie, a fost amânat după ce partidul unui al treilea candidat a depus o contestaţie pentru ‘fraude masive şi nereguli’.
Curtea Supremă a decis în cele din urmă că procesul electoral poate continua, fixând ca dată pentru turul secund 26 decembrie.
Cei în jur de 2,2 milioane de alegători înscrişi pe liste pot vota la una din cele peste 5.300 de secţii, între orele 06.00 şi 18.00 (locale şi GMT), rezultatele provizorii fiind aşteptate în interval de 24 de ore.
Scrutinul deschide calea pentru un transfer paşnic de putere în micul stat vest-african, între preşedintele ales democratic, Ellen Johnson Sirleaf, şi succesorul său, la 22 ianuarie. Ellen Johnson Sirleaf, în vârstă de 72 de ani, denumită adesea ‘Doamna de fier’, va părăsi preşedinţia după două mandate de câte şase ani.
În Liberia, precedentul transfer paşnic de putere între doi preşedinţi aleşi democratic s-a petrecut în 1944.
Ellen Johnson Sirleaf, prima femeie şef de stat pe continentul african, a primit în 2011 Premiul Nobel pentru Pace, alături de compatriotul său Leymah Gbowee şi activistul prodemocraţie yemenit Tawakkul Karman.
Liberia, una din cele sărace ţări din lume, se luptă încă să-şi revină de pe urma războiului civil, soldat cu 250.000 de morţi între 1989 şi 2003, şi după criza epidemiei de Ebola din 2013-2015, în care au murit peste 4.000 de locuitori.
Scrutinul marchează totodată întoarcerea unei pagini în istoria naţională, pentru că niciunul dintre candidaţi nu aparţine elitei ‘americano-liberiene’, provenită din sclavii eliberaţi, care a dominat cea mai veche republică africană de la crearea acesteia, cu excepţia preşedinţiei lui Samuel Doe (1980-1990).
