Alegerile prezidenţiale din Libia nu se vor putea ţine în 24 decembrie, cum era prevăzut, a conchis miercuri o comisie a parlamentului. AFP apreciază că este un incident major în procesul de tranziţie de după decesul dictatorului Moammar Gaddafi, potrivit agerpres.
Concluziile comisiei au fost publicate după mai multe zile de aşteptare a unui anunţ privind amânarea scrutinului prezidenţial din cauza pregătirii necorespunzătoare, în contextul unor dezacorduri insurmontabile între facţiunile libiene rivale.
Citește și : Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi-a anulat tradiţionalul Crăciun la Sandringham
Pe de altă parte, Înalta comisie electorală libiană (HNEC) a propus tot miercuri amânarea cu o lună a alegerilor prezidenţiale, la scurt timp după anunţul comisiei parlamentare cu privire la imposibilitatea organizării scrutinului la data stabilită.
“După consultări cu parlamentul, Înalta comisie electorală propune amânarea primului tur al alegerilor (prezidenţiale) pentru 24 ianuarie 2022. Parlamentul se va preocupa de adoptarea măsurilor necesare pentru a ridica barierele din calea procesului electoral”, a anunţat HNEC într-un comunicat.
După căderea lui Gaddafi, în Libia a urmat un deceniu de haos, marcat în ultimii ani de împărţirea ţării între puteri rivale în vest şi în est şi de o serie de conflicte armate, reaminteşte AFP. Alegerile de vineri ar fi trebuit să marcheze finalul unui proces politic tutelat de ONU pentru a pune capăt divergenţelor şi instabilităţii.
Însă, “după ce am consultat rapoartele tehnice, juridice şi de securitate, vă informăm despre imposibilitatea de a ţine alegerile în data de 24 decembrie 2021 prevăzută de legea electorală”, a consemnat preşedintele comisiei Al-Hadi al-Sghayer, într-un raport către preşedintele parlamentului, fără a propune o nouă dată.
Textul îi cere liderului legislativului, Aguila Saleh, să îşi reia atribuţiile la care renunţase pentru a candida la preşedinţia ţării, astfel încât să “relanseze procesul politic şi să reformuleze foaia de parcurs” pentru a duce ţara către democraţie.
După armistiţiul semnat în octombrie 2020 de către taberele din est şi vest şi în urma unui proces complicat condus de ONU, la începutul acestui an a fost instalat la Tripoli un guvern unificat, pentru a gestiona tranziţia până la alegeri.
Deşi era sigur de câteva zile că scrutinul va fi amânat, până miercuri nu se făcuse niciun anunţ oficial în acest sens. Nicio instituţie nu părea să dorească să îşi asume responsabilitatea de a oficializa un astfel de raport; atât Înalta Comisie Electorală (HNEC), cât şi Parlamentul cu sediul la Tobruk, în est, apreciau că răspunderea revine celeilalte părţi.
Scenariul amânării se contura de câteva săptămâni. Factorii care duceau către un eşec erau tot mai mulţi: legea electorală contestată, calendarul modificat pentru amânarea alegerilor legislative şi candidaturile unor personaje controversate.
Procesul electoral a fost marcat de asemenea de incidente grave: bărbaţi înarmaţi au blocat accesul în tribunalul de la Sebha, din sud, pentru a-i împiedica pe avocaţii lui Seif al-Islam Gaddafi, fiul cel mic al fostului dictator, să facă apel la decizia de respingere a candidaturii sale la preşedinţie. Marţi, membri ai unor miliţii armate s-au desfăşurat la Tripoli, provocând temerea că s-ar putea relua violenţele.
Citește și : Olaf Scholz nu este văzut să stea mai mult de un mandat la conducerea Germaniei
În afară de fiul lui Moammar Gaddafi, principalii candidaţi sunt mareşalul Khalifa Haftar, liderul din est, şi omul de afaceri Abdelhamid Dbeibah, actualul premier.
Doi candidaţi de primă mărime din vest i-au făcut marţi o vizită fără precedent lui Haftar, la Benghazi, părând să deschidă calea spre o posibilă reconfigurare a peisajului politic.
Securitatea în Libia este în continuare precară, în ciuda încetării luptelor în vara lui 2020. Între grupările armate au loc ciocniri sporadice. În regiunea Tripolitania îşi menţin influenţa numeroase miliţii afiliate ministerelor apărării şi internelor.











