Aliaţii Ucrainei s-au reunit miercuri la Bruxelles într-un efort de-a o ajuta să-şi consolideze sistemul de apărare antiaeriană, ceea ce a devenit o ‘prioritate’ după seria de atacuri aeriene masive ruseşti asupra mai multor oraşe de pe întreg teritoriul Ucrainei, unde luptele continuă în sud şi în est, relatează France Presse, potrivit agerpres.
La sosirea la sediul NATO din Bruxelles, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, nu a pronunţat decât câteva cuvinte, rezumând laconic tema zilei: ‘Sistemul de apărare antiaeriană’.
Ucrainenii au ‘nevoie urgentă’ de apărare antiaeriană pentru a face faţă bombardamentelor nediscriminatorii ale Rusiei, a recunoscut secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în debutul reuniunii miniştrilor apărării din Alianţa Nord-Atlantică.
Citește și : Britanic suspectat că a ajutat un oligarh să ‘fenteze’ sancţiunile
‘Unii aliaţi au furnizat astfel de sisteme de apărare’, a subliniat el. ‘Dar ucrainenii au nevoie de mai mult’, a adăugat şeful NATO.
‘Au nevoie de diferite tipuri de apărare antiaeriană, cu rază scurtă, cu rază lungă, de sisteme împotriva rachetelor balistice, împotriva rachetelor de croazieră, a dronelor. Diferite sisteme pentru sarcini diferite’, a explicat Stoltenberg.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut crearea unui ‘scut’ antiaerian deasupra Ucrainei.
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a dat asigurări că aliaţii vor continua ‘să consolideze capacităţile de apărare ale Ucrainei pentru a răspunde nevoilor urgente de astăzi şi pe termen lung’.
‘Mergem să căutăm obuze, să vedem cum să răspundem nevoilor de apărare antiaeriană şi antirachetă ale ucrainenilor’, a precizat el într-o declaraţie pentru câţiva jurnalişti înaintea reuniunii.
Aliaţii Ucrainei ezită să furnizeze Kievului sistemele lor cele mai avansate, deoarece ei înşişi au cantităţi limitate, au recunoscuţi diplomaţi citaţi de AFP.
Titulara Ministerului german al Apărării, Christine Lambrecht, a confirmat totuşi la sosirea la Bruxelles că un prim sistem de apărare german de ultima generaţie Iris-T a fost livrat Ucrainei.
‘Anul viitor vor urma alte trei alte sisteme de apărare antiaeriană’, a adăugat ea.
‘Acestea sunt sisteme extrem de complexe, de înaltă tehnologie’, a explicat Christine Lambrecht pentru a justifica termenul târziu de livrare. ‘Dar facem totul pentru ca aceasta să se întâmple cât mai repede posibil’, a subliniat ea.
SUA au promis sistemul de apărare antiaeriană NASAMS, iar primele două exemplare ale acestuia ar urma să ajungă în curând în Ucraina. Washingtonul a promis încă şase Kievului, însă acestea sunt echipamente care trebuie mai întâi comandate industriei de apărare, astfel încât livrarea lor ar putea să aibă loc abia peste doi-trei ani.
În acest interval, Aliaţii ar putea deci să apeleze la echipamente mai vechi, cum ar fi rachetele antiaeriene Hawk, fabricate în SUA, ale căror prime versiuni datează din perioada Războiului Rece, dar care au fost modernizate înainte de 2000, potrivit oficialilor americani.
SUA nu le mai utilizează, dar au vândut mii de exemplare multor ţări străine şi ar putea apela la acestea pentru a le trimite Ucrainei.
Cealaltă prioritate este ‘reconstituirea stocurilor de armament şi muniţii ale ţărilor Alianţei’, întrucât acestea ‘s-au redus’ odată cu livrările în Ucraina, a avertizat Jens Stoltenberg.
‘Trebuie să le refacem pentru a ne asigura apărarea şi pentru a putea continua să susţinem Ucraina’, a explicat el.
‘Avem serioase probleme cu stocurile de muniţii’, a confirmat pentru AFP reprezentantul unei ţări a Alianţei Nord-Atlantice.
Nevoile de armament ale Kievului au fost discutate miercuri în cadrul unei reuniuni cu aproximativ 50 de membri ai Grupului de Contact pentru Ucraina, creat şi condus de SUA. Toate ţările membre NATO fac parte din acest forum.
Sprijinul pentru Ucraina va fi de asemenea discutat miercuri seara la un dineu de lucru al miniştrilor apărării din cele 30 de ţări membre NATO şi ‘sunt aşteptate anunţuri’, afirmă un reprezentant al unei ţări NATO.
Citește și : AIEA se declară îngrijorată de faptul că alimentarea centralei nucleare Zaporojie depinde doar de generatoare
Secretarul general al Alianţei a subliniat că această reuniune survine într-un ‘moment crucial’ al conflictului, preşedintele rus Vladimir Putin răspunzând la eşecurile armatei sale pe câmpul de luptă prin anexarea a patru regiuni ucrainene şi ameninţări nucleare voalate.
Occidentalii spun că nu au văzut nicio schimbare în postura nucleară a Moscovei, dar au avertizat Rusia împotriva utilizării unei bombe nucleare tactice în Ucraina.
‘Am văzut desigur speculaţiile privind utilizarea unei arme nucleare cu randament redus în Ucraina şi am dat clar de înţeles Rusiei că aceasta ar avea consecinţe grave pentru ea’, a subliniat Stoltenberg.
