Amenințarea din partea Rusiei generează confuzie în rândul NATO

“Trebuie să luăm în considerare faptul că Vladimir Putin ar putea ataca chiar și o țară NATO într-o zi”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pentru ziarul Tagesspiegel în ianuarie. Cu două luni mai devreme, a avertizat că Germania trebuie să devină “capabilă să ducă un război”, potrivit stiripesurse.ro.

Citește și : America este principalul furnizor al Europei de ţiţei, motorină şi gaze naturale lichefiate

Generalul Micael Bydén, șeful comandamentului suedez, a îndemnat, de asemenea, suedezii să “se pregătească pentru război”, în timp ce șeful armatei britanice le-a spus britanicilor că fac parte dintr-o “generație prebelică” care ar putea trebui să lupte cu Rusia într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Teama a fost subliniată de Donald Trump, posibilul candidat republican la președinție, care a declarat într-un miting de campanie că ar “încuraja” rușii “să facă ce naiba vor” unui membru european NATO care nu cheltuie suficient pe apărare, notează ForeignPolicy.com.

Aceste declarații au fost însoțite în mod obișnuit de diverse estimări privind cât de rapid Rusia ar putea reface forțele și echipamentele pierdute în Ucraina pentru a ataca o țară NATO. Pistorius crede că acest lucru va dura “cinci până la opt ani”, în timp ce șeful demis al serviciului de informații militare estoniene a estimat că Rusia ar putea fi pregătită pentru război din nou în patru ani.

“Nu poate fi exclus ca într-un interval de trei până la cinci ani, Rusia să testeze Articolul 5 și solidaritatea NATO”, conform ministrului danez al Apărării. Agenția de securitate națională a Poloniei crede că Rusia ar putea ataca NATO în cel mult trei ani de acum înainte.

În contextul unei ocupări a statelor baltice, planificatorii militari ai NATO au luat în considerare modul în care Rusia ar putea ataca sau ocupa Coridorul Suwalki, un pasaj geografic de-a lungul frontierei lituaniene-poloneze care se întinde pe aproximativ 100 de kilometri între Belarus și exclavea rusă Kaliningrad de la Marea Baltică.

În caz de război, forțele ruse ar putea ocupa această porțiune de teren, separând Estonia, Letonia și Lituania de restul NATO. O astfel de mișcare militară convențională ar putea fi susținută de “măsuri active” care provoacă probleme între etnicii ruși din statele baltice, slăbind și mai mult poziția NATO în regiune.

Presupunerea implicită în aceste scenarii este că Moscova intenționează să testeze coeziunea și hotărârea NATO printr-o variantă a unei strategii de “escaladare pentru deescaladare”. Ideea este că Rusia ar ocupa rapid teritoriu NATO în unul sau mai multe dintre statele baltice, prezentând alianței un fapt împlinit, și apoi forțând blocul să cedeze în fața amenințărilor nucleare.

Dacă NATO cedează, credibilitatea sa ar fi distrusă definitiv. Acest scenariu ar putea include utilizarea timpurie de către Rusia pe câmpul de luptă a armelor nucleare tactice cu putere redusă pentru a determina NATO să întrerupă ostilitățile.

Citește și : Rusia a ocupat peste 300 de kilometri pătraţi din Ucraina în 2024

Cu scenarii și percepții ale amenințărilor atât de diferite în cadrul NATO, blocul se confruntă cu dificultăți în a stabili o cronogramă realistă comună privind momentul în care forțele ruse ar putea reprezenta o amenințare dincolo de Ucraina. Rămâne incert când vor înceta operațiunile majore de luptă ale Rusiei în Ucraina și ce pierderi în personal și echipament va suferi Rusia până atunci.

Alte întrebări includ ce poate reconstrui și reconstitui Rusia, ce poate finanța dată fiind dimensiunea economiei sale, la ce tehnologii poate avea acces și dacă poate genera resurse umane necesare atât în industria de apărare, cât și în cadrul militar. Cu privire la toate aceste aspecte, există dezbateri intense în comunitățile analiștilor și serviciilor de informații occidentale.