Planurile președintelui SUA, Donald Trump, de a prelua controlul asupra Groenlandei au provocat reacții de șoc în afara Danemarcei, țara căreia îi aparține insula, scrie Euractiv.
Presiunea americană se resimte și în Islanda, țară care ar fi determinată să se apropie de Uniunea Europeană, potrivit publicației. În contextul îngrijorărilor crescânde față de acțiunile Washingtonului și de dependența Islandei de SUA, apartenența la UE este discutată tot mai des la Reykjavik, ca opțiune economică și geopolitică legată de apărare.
Profesorul de științe politice de la Universitatea Islandei din Bifröst, Eyricur Bergmann, susține că retorica agresivă a SUA a amplificat dezbaterile din Islanda privind consolidarea legăturilor cu UE. Pentru prima dată, țara insulară cu aproximativ 390.000 de locuitori analizează relațiile cu Bruxelles-ul, și din perspectiva similitudinii geopolitice cu Groenlanda.
„Toate argumentele invocate de SUA pentru achiziționarea Groenlandei se aplică și Islandei”, spune expertul. Ambele țări sunt situate într-un coridor strategic în nord-vestul Oceanului Atlantic, zonă al cărei rol militar și comercial crește pe măsură ce încălzirea globală deschide noi rute maritime și facilitează accesul la resurse naturale.
Principala diferență este însă statutul politic: Islanda este o țară independentă și membră cu drepturi depline NATO, în timp ce Groenlanda face parte din NATO prin intermediul Danemarcei. Totuși, ambele ocupă poziții strategice între America de Nord și Europa. Islanda este singurul stat NATO fără armată permanentă, bazându-se pe Alianță și pe acordul bilateral de apărare cu SUA din 1951.
Context:
În decembrie 2024, Trump a declarat că interesul național al SUA impune controlul asupra Groenlandei și a repetat în 2025 că insula trebuie preluată de americani pentru a preveni influența Chinei sau a Rusiei. În ianuarie 2026, mass-media anunța că Washingtonul ar fi pregătit să ofere până la 100.000 de dolari fiecărui locuitor al Groenlandei, iar administrația Trump lucrează la un acord de tip COFA (Compact of Free Association), similar celor implementate în Micronezia, Insulele Marshall și Palau.
Recent, comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, a avertizat că o posibilă anexare militară a Groenlandei de către SUA ar putea pune capăt NATO. În Congresul american există deja două proiecte de lege care interzic ocuparea sau anexarea forțată a teritoriilor NATO, inclusiv Groenlanda.
Pe 13 ianuarie, premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că insula alege să rămână fidelă Danemarcei și „nu dorește” să fie controlată sau administrată de SUA.











