La data de 17 martie, Parlamentul a înregistrat un amendament ce presupune instituirea răspunderii contravenționale pentru dezinformarea în mediul online. Acesta este parte a unui proiect de lege ce vizează combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale. Proiectul a fost dezbătut și aprobat în prima lectură în decembrie 2024, iar la 21 martie va fi iar supus consultărilor publice, în legătură cu înregistrarea mai multor completări.
Potrivit reprezentanților Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), autorii amendamentului propun completarea Codului contravențional cu un nou articol (Articolul 70/4. Dezinformarea online).
Articolul instituie amenzi pentru răspândirea în mediul online a „informației false sau înșelătoare, al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat”. Această faptă trebuie să fie „comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale”.
Citeşte şi: SUA amână ridicarea vizelor pentru cetăţenii români – Stiripesurse.md
De asemenea, articolul prevede și câteva agravante, adică circumstanțe care sporesc gravitatea faptei și valoarea sancțiunii. Este vorba despre dezinformarea online săvârșită pe motive de prejudecată sau cu utilizarea discursului de ură, ori cu scopul de a constrânge ilegal alegătorii ca aceștia să-și exercite sau nu unele drepturi electorale.
În temeiul articolului propus, ar urma să fie scutiți de răspundere contravențională cei care preiau informații „false sau înșelătoare” pentru satiră/umor, pentru publicitatea care induce în eroare, pentru a dezbate chestiuni de interes public, pentru a explica propriul punct de vedere sau pentru a combate dezinformarea. Acest lucru, potrivit autorilor amendamentului, ar trebui să se întâmple cu precizarea explicită și obligatorie că informația preluată constituie dezinformare.
„Reglementări similare cu cele propuse recent de deputații în Parlamentul Republicii Moldova se regăsesc în legislația contravențională a Federației Ruse, care prevede amenzi pentru „răspândirea prin intermediul mass-mediei și a rețelelor TIC a unor informații de importanță socială, cunoscute ca fiind neadevărate [заведомо недостоверная общественно значимая информация], sub aparența unor relatări fiabile, care au creat un risc de prejudiciere a vieții sau sănătății persoanelor ori a proprietății, de incitare la dezordini în masă, de subminare a securității public (…)”. CtEDO a comunicat autorităților Federației Ruse un caz referitor la această prevedere, care este în prezent în curs de soluționare (Avagyan c. Rusiei – 36911/20). Și cadrul legal al Republicii Tunisiene prevede sancțiuni sub formă de amenzi și închisoare pentru „folosirea în mod deliberat a sistemelor de comunicare și informații pentru a produce, promova, disemina sau pregăti știri false, declarații, zvonuri sau documente false, atribuite altor persoane, cu scopul de a încălca drepturile altora, de a afecta securitatea publică sau apărarea națională ori de a răspândi teroare în rândul populației”.
Într-o opinie a Comisiei de la Veneția, în care a fost examinată o prevedere dintr-un proiect de amendamente la Codul penal al Turciei, similară cu cea propusă recent de legiuitorii autohtoni, Comisia a concluzionat că „ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică și nu ar fi proporțională cu scopurile legitime de prevenire a dezordinii și de protejare a securității naționale, a sănătății publice și a drepturilor celorlalți”. De asemenea, Comisia și-a manifestat îngrijorarea deosebită în raport cu posibilele consecințe ale unei astfel de prevederi, inclusiv efectul de descurajare („chilling effect”) și autocenzura sporită, „mai ales în contextul alegerilor din iunie 2023” și a recomandat autorităților turce să nu adopte amendamentul”, scriu reprezentanții CJI.
