Arderea frunzelor: risc pentru sănătate, sol și buzunar
„Arderea frunzelor, a resturilor vegetale și a deșeurilor menajere cauzează prejudicii ireparabile mediului și sănătății umane. În urma arderii, în atmosferă se degajă substanțe toxice care pot provoca probleme ale căilor respiratorii și afecțiuni ale sistemului nervos central”, a menționat într-un interviu pentru Radio Moldova Aliona Rusnac, secretar de stat la Ministerul Mediului.
Potrivit aceleiași surse, „substanțele toxice ajung în apă și sol, afectând habitatele naturale, fauna și microorganismele care mențin fertilitatea”.
Efectele se resimt direct și în calitatea solului, explică Tatiana Nagacevschi, doctor în științe biologice.
Citește și: Stop colectărilor de bani de Ziua Profesorului. Ce spun autoritățile
„Temperaturile ridicate din timpul arderii diminuează formarea humusului. Biota solului – microorganismele din stratul superior de 10 -20 cm – moare; când arde vegetația, temperatura solului urcă la 40–60°C, valori mortale pentru ele”, a explicat Tatiana Nagacevschi.
Fenomenul este sancționat tot mai des. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a raportat, de la începutul anului, amenzi ce depășesc 1,2 milioane de lei pentru incendierea neautorizată a vegetației uscate, inclusiv frunze și deșeuri. În urma controalelor inopinate derulate împreună cu inspectorii de mediu și polițiștii, au fost întocmite peste 270 de procese-verbale, majoritatea pe numele persoanelor fizice care au dat foc resturilor vegetale în curți sau pe terenuri, fără respectarea legii.
Compostarea: soluția practică ce întoarce frunzele în sol
Alternativa recomandată de specialiști este clară. „Putem valorifica resturile vegetale: le strângem și facem compost. Rezultatul este un îngrășământ ecologic, util pentru menținerea umidității și conservarea solului în contextul secetei”, subliniază Aliona Rusnac.
Ecologistul Vladimir Garaba punctează pașii de bază pentru gospodării: „Adunați frunzele și depozitați-le într-o groapă sau într-o grămadă la colțul grădinii, acoperite cu un strat de pământ; dacă se poate, turnați puțină apă ca să nu se împrăștie, iar la anul veți avea o cantitate mare de fertilizant. Îndemn populația să renunțe la aprinderea frunzelor.”
Din perspectiva practicii de grădinărit, ecologista Gabriela Isac reamintește logica naturală a procesului: „Atunci când compostăm, lucrăm în colaborare cu natura. Așa cum se întâmplă în pădure, frunzele și resturile din bucătărie se întorc ca hrană pentru sol, ca o plapumă naturală ce protejează de îngheț și secetă și face pământul mai roditor”.
Recomandarea principală, spune ecologista este entuziasmul și dorința de a experimenta „fiindcă nu există un compost greșit. Dacă sunt probleme, compostul ne arată ce trebuie de făcut”.
„Dacă miroase urât, adăugăm material uscat și amestecăm. Dacă se descompune încet, e prea uscat sau are nevoie de resturi din bucătărie ori de puțin gunoi de grajd. Căutați și alți oameni care compostează, pentru inspirație și sprijin”, a îndemnat Gabriela Isac într-un interviu pentru emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Sursa: radiomoldova.md
