Rezultatul alegerilor parlamentare din 2025 din Republica Moldova reconfirmă direcția strategică a statului – integrarea europeană –, marcând totodată prăbușirea politică a forțelor pro-ruse. Potrivit analistului politic Anatol Țăranu, acest scrutin nu este doar o victorie electorală a partidelor pro-europene, ci o schimbare de paradigmă geopolitică, care atestă desprinderea ireversibilă a Republicii Moldova din sfera de influență a Federației Ruse.
„Alegerile din 2025 au consfințit consolidarea unei majorități pro-europene și au arătat, fără echivoc, că narativele Kremlinului și structurile sale de influență nu mai pot mobiliza decisiv electoratul moldovean. Este un moment istoric, comparabil cu desprinderea statelor baltice de Rusia în anii ’90”, afirmă Anatol Țăranu.
Rusia și pierderea controlului asupra spațiului moldovenesc
Țăranu subliniază că, pentru Moscova, ultimele patru cicluri electorale – parlamentarele din 2021, referendumul pentru aderarea la UE, prezidențialele din 2024 și actualul scrutin – reprezintă o succesiune de eșecuri strategice.
„Kremlinul a pierdut controlul politic, mediatic și logistic asupra unei țări pe care o considera până nu demult parte naturală a lumii ruse. Acest eșec reflectă scăderea dramatică a capacității Rusiei de proiecție de putere în spațiul ex-sovietic”, precizează analistul.
El atrage atenția și asupra prăbușirii rețelelor pro-ruse din diaspora: „În Federația Rusă au votat doar puțin peste 4.000 de cetățeni moldoveni, deși Moscova miza pe o mobilizare masivă. Aceasta este o dovadă clară a dezangajării moldovenilor din Rusia față de narativele Kremlinului.”
Reconfigurarea internă: Moldova pro-europeană prinde rădăcini
Potrivit lui Anatol Țăranu, geografia politică a Republicii Moldova s-a schimbat fundamental. „Regiunile care până recent reprezentau bastioane pro-ruse – Drochia, Soroca, Fălești, Glodeni – au înregistrat o creștere semnificativă a votului pro-european. Este un semn că mesajul reformist pătrunde în teritoriu și că electoratul rural nu mai reacționează automat la propaganda rusă.”
În capitală, Chișinăul s-a consolidat ca epicentru al votului pro-european. „Rezultatul PAS, de peste 52%, confirmă maturizarea civică a electoratului urban. Tentativele de a rebrandui discursul pro-rus sub eticheta ‘centrismului’ – cum a făcut primarul Ion Ceban – au fost respinse de alegători”, observă Țăranu.
Relațiile moldo-ruse: cel mai jos nivel din istoria recentă
Analistul notează că dialogul diplomatic între Chișinău și Moscova este practic înghețat. „Ambasadorul rus Oleg Ozerov nu a fost acreditat, iar ministrul Mihai Popșoi are interdicție de intrare în Rusia. În paralel, Moscova menține ilegal trupe în Transnistria și folosește conflictul înghețat ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova.”
În plan economic, dependențele de Rusia s-au redus considerabil. „Exporturile spre Rusia sunt sub 5%, iar importurile energetice au fost aproape complet diversificate. Moscova a pierdut pârghiile de constrângere economică asupra Chișinăului”, a explicat Anatol Țăranu.
Ce urmează: confruntare sau recalibrare
Țăranu identifică două posibile scenarii:
- Înăsprirea relațiilor, prin intensificarea atacurilor hibride, a propagandei și a finanțării extremismului politic;
- Recalibrarea pragmatică, prin care Rusia ar accepta o relație limitată, fără pretenții hegemonice imediate.
„Pentru Chișinău, soluția este un echilibru activ: fermitate în apărarea intereselor naționale, dar fără escaladări inutile. Relația cu Rusia trebuie gestionată cu luciditate, nu cu frică”, afirmă analistul.
Concluzie
Anatol Țăranu consideră că Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă a istoriei sale moderne:
„Alegerile din 2025 confirmă faptul că Moldova a ales Europa, iar Rusia a pierdut un stat pe care l-a tratat prea mult timp ca pe o anexă. Este o victorie nu doar politică, ci și civilizațională.”
Potrivit lui Țăranu, provocarea reală abia începe: consolidarea instituțiilor, profesionalizarea diplomației și reformarea structurilor de securitate pentru a face față amenințărilor hibride ale Rusiei.
