Anatol Țăranu: Ocuparea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
Ocuparea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori, Stalin și Hitler, și o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Opinia aparține istoricului Anatol Țăranu și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, Uniunea Sovietică s-a folosit exclusiv de dreptul forței atunci când a ocupat Basarabia, amenințând România cu declanșarea războiului.
Istoricul Anatol Țăranu spune că Unirea Basarabiei cu România din 1918 a reprezentat voința deliberată a organului reprezentativ de la Chișinău, actul Unirii fiind recunoscut la nivel internațional. De cealaltă parte, ocuparea Basarabiei de către armata roșie din 28 iunie 1940 a reprezentat un act barbar de încălcare a dreptului internațional, potrivit ipn.md.
Citește și: Moldova îşi trimite militarii în Somalia
„În 1918 Unirea Basarabiei cu România s-a făcut printr-o decizie a organului reprezentativ al provinciei și ulterior acest act a fost recunoscut pe plan internațional, deși au existat și limitări în această privință. Din punct de vedere juridic este vorba de o chestiune absolut juridică care nu trezește dubii, chiar dacă Uniunea Sovietică a contestat întotdeauna legitimitatea acestui act. În ceea ce privește actul din iunie 1940, prin care Basarabia a fost ruptă din spațiul său istoric, cultural, politic firesc, a fost un act absolut ilegitim. A fost o înțelegere dintre doi mari dictatori, care și-au împărțit sferele de influență. În istorie s-au mai întâmplat astfel de evenimente, dar aici deja era secolul XX când dreptul internațional deja avea autoritate și statele civilizate se conduceau în relațiile dintre ele de principiul dreptului internațional. Din punct de vedere al dreptului internațional, Uniunea Sovietică a sfidat tot ce putea să sfideze, iar acest act era absolut ilegitim, dar el a fost consfințit prin autoritatea forței militare”, a spus istoricul Anatol Țăranu.
Potrivit lui Anatol Țăranu, la 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică a cerut ultimativ administrației române să se retragă din Basarabia, folosind argumente false precum că populația din zonă ar fi preponderent de etnie ucraineană.
„Ultimatumul pe care l-a înaintat la data de 26 iunie Ministerul de Externe al Uniunii Sovietice conținea aberații de ordin istoric, juridic. În acel document se spunea că Basarabia a aparținut Rusiei și prin moștenire a trecut Uniunii Sovietice și Basarabia este preponderent populată de ucraineni. Ceea ce era un fals. Nu cred că diplomații sovietici nu cunoșteau adevărata componență etnică a zonei, dar ei au folosit acest fals pentru a îndreptăți acest ultimatum. În plus, acest ultimatum mai conținea pretenții teritoriale față de Bucovina care niciodată n-a fost în componența Rusiei. Pentru a îndreptăți și această aspirație agresivă și acaparatoare a Uniunii Sovietice s-a spus că Bucovina va veni ca o recompensă pentru dominația românească din Basarabia pe parcursul a 22 de ani. Acest ultimatum era o mostră a ignoranței față de tot ce înseamnă dreptul internațional, dreptul popoarelor la autodeterminare. Uniunea Sovietică, având consimțământul Germaniei fasciste, a aplicat dictatul forței, nu a existat nicio formă juridică ce putea fi luată în considerare”, a explicat Anatol Țăranu.
La 27 iunie Uniunea Sovietică a expediat României o a doua notă ultimativă privind retragerea din Basarabia. Contrar prevederilor stabilite în ultimatumul Uniunii Sovietice, armata rusă a intrat în Basarabia, fără a aștepta evacuarea armatei și administrației române.
Citește și : Mircea Geoană contraatacă după acuzațiile de plagiat
„A existat și un al doilea ultimatum prin care i s-a dictat României necesitatea de a părăsi teritoriul Basarabiei timp de patru zile. Și prevederile celui de-al doilea ultimatum au fost încălcate brutal de armata sovietică, care în noaptea de 28 iunie a început ocuparea Basarabiei. Armata rusă a intrat pe teritoriul Basarabiei încălcând toate înțelegerile privind evacuarea armatei române și a administrației române timp de patru zile. Rușii au sfidat angajamentele pe care și le-au luat atunci când au convenit asupra acestei perioade de patru zile pentru evacuare. Încă o dată au demonstrat că se conduc doar de argumentul forței, fără a lua în considerare alte argumente și alte principii”, a mai spus doctorul în istorie, Anatol Țăranu.
Dezbaterea publică „Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă” este ediția a 39-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de Presă IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
