În ultimele trei decenii, Republica Moldova nu a avut niciodată la conducere o forță politică care să își asume deschis un program unionist. Declarația aparține istoricului Anatol Țăranu și a fost făcută în cadrul unei dezbateri publice organizate de Agenția de presă IPN, cu tema „Ce se întâmplă pe segmentul politic unionist?”.
Potrivit lui Anatol Țăranu, evoluția curentului unionist este strâns legată de nivelul de conștiință identitară a populației din Republica Moldova. „Destinul unionismului în Republica Moldova este legat direct și inseparabil de starea identitară a societății moldovenești. Unionismul ca și curent politic a apărut când, din punct de vedere identitar, societatea nu era pregătită pentru digerarea acestei idei”, a explicat istoricul, menționând efectele a două secole de deconstrucție identitară exercitată de Rusia.
În opinia sa, deși susținerea pentru identitatea românească a crescut, aceasta nu s-a transformat într-un proiect politic coerent. „Conștiința națională românească este îmbrățișată acum de 30-35% din populație. Problema e că nici liderii care declarativ susțin valorile românești nu promovează activ unificarea. Maia Sandu, de exemplu, nu a promovat niciodată o politică de unificare, chiar dacă anterior a spus că la un eventual referendum ar vota pentru Unire”, a precizat Anatol Țăranu.
Istoricul a reamintit că, în 1918, Unirea s-a produs nu datorită unei pregătiri profunde a societății, ci în urma unor circumstanțe istorice favorabile. În schimb, în prezent, lipsa unui angajament ferm și a unui program unionist de guvernare menține acest ideal doar la nivel de nișă politică.
Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de Fundația germană „Hanns Seidel”.
