Anul 2017 a fost al doilea cel mai cald la nivel mondial din istoria înregistrărilor meteorologice, fiind devansat doar de înăbuşitorul 2016, cu semne ale schimbărilor climatice care au variat de la incendii de vegetaţie la o subţiere a gheţii arctice, a anunţat joi un centru de monitorizare al Uniunii Europene, citat de Reuters.
Programul Copernicus de monitorizare a schimbărilor climatice, prima agenţie meteorologică internaţională importantă care a emis un raport privind temperaturile la nivel global din 2017, a anunţat că acestea au fost în medie de 14,7 grade Celsius, respectiv cu 1,2 grade Celsius peste cele de dinainte de perioada preindustrială, conform agerpres .
Anul trecut a fost uşor ”mai răcoros decât cel mai cald an din istoria înregistrărilor, 2016, şi mai călduros decât al doilea cel mai cald an stabilit anterior, 2015”, se arată în raport.
Înregistrările oficiale ale temperaturilor au început în secolul al XIX-lea.
Măsurătorile susţin o proiecţie realizată de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), dată publicităţii în noiembrie 2017, potrivit căreia anul trecut va fi al doilea sau al treilea cel mai cald an după 2016, parte a unei tendinţe pe termen lung determinată de gazele cu efect de seră emise în atmosferă în urma activităţilor umane.
Temperaturile din 2016 au depăşit recordul din 2015 cu aproape 0,2 grade Celsius, fiind amplificate de asemenea de un eveniment meteorologic natural, El Nino, care are loc o dată la câţiva ani şi eliberează căldură în atmosferă din Oceanul Pacific.
Anul trecut a fost cel mai cald din istoria înregistrărilor fără influenţa fenomenului El Nino, conform Copernicus condus de Centrul european pentru prognoze pe termen mediu.
În Arctica, ”stratul de gheaţă a fost… sub nivelul mediu, în special în lunile mai reci de la începutul şi de la sfârşitul anului”, se arată în raport.
”Între timp, sudul Europei a fost intens afectat de condiţii de secetă de durată, de la sfârşitul primăverii până în lunile de toamnă. Condiţiile secetoase au dus la lipsa apei în multe zone şi au facilitat răspândirea incendiilor de vegetaţie în Peninsula Iberică”, se menţionează în document.
Preşedintele american, Donald Trump, care şi-a exprimat neîncrederea în ceea ce priveşte influenţa omului asupra schimbărilor climatice, a scris pe Twitter la 29 decembrie despre frigul extrem din ţara sa şi a pus la îndoială necesitatea adoptării unor măsuri pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
”Poate că ne-ar fi de folos puţin din acea Încălzire Climatică pentru care Ţara noastră, dar nu alte ţări, se pregătea să plătească TRILIOANE DE DOLARI pentru a se proteja de ea. Înfofoliţi-vă!’, a scris Trump.
Trump plănuieşte să părăsească Acordul de la Paris din 2015 care se bucură de sprijinul a aproape 200 de ţări şi caută să limiteze creşterea temperaturilor la nivel global la ”mult sub” valoarea de 2 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială, ideal la 1,5 grade Celsius.
Potrivit unui anunţ făcut joi dimineaţa de grupul german de reasigurări Munich Re, catastrofele naturale au provocat, în 2017, pagube semnificativ mai mari decât în precedenţii cinci ani, iar pierderile suportate de companiile de asigurări au atins un nivel record de 135 de miliarde de euro. Anul trecut, catastrofele naturale au provocat pierderi economice în valoare de 330 milliarde de dolari, aproape dublu faţă de 175 miliarde de dolari în 2016 şi totodată cele mai mari pierderi după cele de 354 miliarde de dolari înregistrate în anul 2011. Industria asigurărilor a acoperit doar 41% din pagube, un nivel record de 135 de miliarde de dolari, a adăugat grupul german de reasigurări.
Luna trecută, grupul elveţian Swiss Re a estimat la rândul său că în 2017 pierderile economice totale provocate de catastrofele naturale sau dezastrele provocate de om au fost de 306 miliarde de dolari, în creştere faţă de 188 miliarde de dolari în 2016, iar pierderile acoperite de companiile globale de asigurări sunt estimate la 136 miliarde de dolari, aceasta fiind a treia mare cifră înregistrată vreodată de sectorul asigurărilor.
OMM urmează să publice raportul său privind temperaturile înregistrate în 2017 peste aproximativ două săptămâni, precizează Reuters.
Temperaturile de suprafaţă la nivel mondial în 2016 au fost în medie de 14,8 grade Celsius, ceea ce înseamnă cu 1,3 grade Celsius mai ridicate decât se estima înainte de Revoluţia industrială.
