Arctica ar putea cunoaşte zile ‘fără gheaţă’ în următorii ani (studiu)
Arctica ar putea avea parte, în următorii câţiva ani, de primele zile de vară “fără gheaţă”, cu o suprafaţă foarte mică a banchizei arctice, au anunţat cercetătorii citaţi marţi de DPA/PA Media.
Gheaţa arctică se topeşte în lunile de vară, reducând zona îngheţată din ocean, şi se extinde apoi din nou în lunile de iarnă, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: SIS trimite o nouă tranșă de dosare la Arhive
Însă, stratul de gheaţă a scăzut ca urmare a încălzirii globale, iar oamenii de ştiinţă au realizat predicţii referitoare la momentul în care Oceanul Arctic ar putea rămâne “fără gheaţă” în septembrie, perioada în care suprafaţa îngheţată atinge minimul, la sfârşitul verii.
Termenul “fără gheaţă” folosit de oamenii de ştiinţă nu înseamnă că nu ar exista deloc gheaţă, ci se referă la scăderea suprafeţei acoperită cu gheaţă sub un milion de kilometri pătraţi, doar 20% din acoperirea minimă medie în anii 1980.
Asemenea condiţii ar avea o serie de efecte, de la eroziunea costieră şi augmentarea încălzirii prin reducerea capacităţii gheţii albe de a reflecta razele solare, până la creşterea presiunii asupra vieţuitoarelor sălbatice, cum ar fi urşii polari, mutarea speciilor de peşti în Oceanul Arctic şi sporirea activităţilor umane, cum ar fi transportul maritim.
Studiul, realizat la Universitatea Colorado din Boulder, Statele Unite, a analizat literatura de specialitate existentă cu privire la proiecţiile referitoare la banchiză şi datele asupra suprafeţei banchizei din modelele climatice pentru a afla informaţii despre modul în care s-ar putea schimba zilnic regiunea arctică în viitor.
Studiul, publicat în jurnalul ştiinţific Nature Reviews Earth and Environment, a constatat că cea mai timpurie lună septembrie “fără gheaţă” ar putea avea loc în 2020 până în 2030, în toate scenariile privind cantitatea de gaze cu efect de seră introdusă de oameni în atmosferă, şi este probabil să aibă loc până în 2050.
Cercetătorii au declarat că toate previziunile anterioare privind Arctica “fără gheaţă” sunt concentrate pe condiţiile medii lunare pentru luna septembrie, însă analizele lor arată că acest lucru s-ar putea întâmpla zilnic, mai degrabă decât pentru o lună în ansamblu, cu câţiva ani mai devreme.
Alexandra Jahn, profesor asociat în domeniul ştiinţei atmosferei şi oceanelor şi cercetătoare la Universitatea Colorado a declarat: “Când vine vorba de comunicarea a ceea ce oamenii de ştiinţă se aşteaptă să se întâmple în Arctica, este important să prezicem când am putea observa primele condiţii fără gheaţă în Arctica, care vor apărea în datele satelitare zilnice”.
Cercetătorii au descoperit că prima apariţie zilnică a condiţiilor “fără gheaţă” este de aşteptat, în medie, cu patru ani mai devreme decât pentru luna septembrie în ansamblu şi s-ar putea întâmpla peste 10 ani sau mai devreme.
Acest lucru înseamnă că aceste condiţii “fără gheaţă” observate în datele satelitare zilnice ar putea să apară chiar mai devreme decât în modelele lunare şi, potenţial, în anii 2020, potrivit studiului.
Studiul a mai indicat, de asemenea, că Arctica ar putea fi frecvent “fără gheaţă” în luna septembrie între anii 2035 şi 2067 în scenarii cu o cantitate mai mare de emisii de gaze cu efect de seră, cu o posibilă mică întârziere în cazul scenariilor cu o cantitate mai mică de emisii.
Într-un scenariu cu o cantitate intermediară de emisii, o situaţie existentă în prezent, Arctica ar putea rămâne “fără gheaţă” doar din august până în octombrie, însă în cazul celui mai ridicat nivel de emisii până la sfârşitul acestui secol ar putea exista condiţii minime de gheaţă până la nouă luni pe an.
Însă, banchiza s-ar putea reface rapid dacă temperaturile scad, au precizat oamenii de ştiinţă. “Spre deosebire de calota glaciară din Groenlanda care a avut nevoie de mii de ani ca să se refacă, chiar dacă topim toată gheaţa arctică, dacă reuşim în viitor să eliminăm CO2 din atmosferă pentru a inversa încălzirea gheaţa marină va reveni într-un deceniu”, a spus Alexandra Jahn.
