Armata afgană ar putea deveni un factor de risc pentru securitatea Afganistanului în cazul în care ajutorul internaţional încetează brusc după un posibil acord de pace cu talibanii în ţară, potrivit unui raport oficial american publicat joi, relatează AFP, scrie Agerpres.
”Există acum peste 300.000 de afgani înrolaţi în forţele afgane, majoritatea fiind înarmaţi”, a subliniat inspectorul general pentru reconstrucţia Afganistanului (Sigar), John Sopko, în prezentarea raportului său la Washington.
Citește și : Parlamentul European, divizat la adoptarea unei rezoluţii privind situaţia din Venezuela
”În cazul în care din cauza opririi sprijinului financiar, salariul lor nu va mai fi plătit, aceasta ar putea ameninţa serios stabilitatea Afganistanului”, a adăugat John Sopko, reafirmându-şi sprijinul pentru negocierile de pace în curs de desfăşurare între Statele Unite şi talibani.
Din 2001, Statele Unite au acordat ajutor în valoare de peste 780 miliarde dolari Afganistanului, dintre care 15% destinaţi reconstrucţiei. Majoritatea fondurilor de reconstrucţie (63%) – 83,1 miliarde de dolari – au fost alocate serviciilor de securitate afgane (salarii, echipamente, infrastructură, formare), se arată în raport.
În ultimii ani, sprijinul financiar acordat armatei afgane a fost şi mai important, cu 4,8 miliarde de dolari deblocaţi din bugetul pe 2018, adică 82% din fondurile destinate reconstrucţiei afgane.
Pe de altă parte, în cazul în care va fi încheiat un acord de pace, aproximativ 60.000 talibani puternic înarmaţi vor trebui să fie reintegraţi în mod paşnic în societatea afgană, dar ”foştii talibani care ar fi dezamăgiţi că nu pot beneficia de beneficiile păcii ar putea reveni la acte de violenţă”.
Guvernul afgan nu poate supravieţui fără sprijin internaţional şi ”în cazul în care un acord de pace urmează să fie încheiat, pentru a fi durabil, acesta va avea un preţ pe care numai donatorii străini şi-l pot permite”, a adăugat inspectorul general, cerând guvernelor să reflecteze asupra problemei.
Washingtonul încearcă să se retragă din cel mai lung război, după mai bine de 17 ani petrecuţi în Afganistan. Statele Unite şi talibanii au început discuţiile bilaterale la Doha în vara anului 2018, ultima sesiune încheindu-se la 12 martie.
Citește și : Kremlin: Trump, care a somat Rusia „să plece” din Venezuela, ar trebui să se preocupe de treburile sale
Emisarul american Zalmay Khalilzad a făcut referire la ”progrese reale”, evocând un ”acord preliminar” privind ”garanţiile” pe care talibanii trebuie să le ofere în lupta împotriva terorismului şi cu privire la ”retragerea trupelor” americane. El a precizat că măsurile şi calendarul acestor măsuri urmează să fie finalizate.
Între timp, alegerile prezidenţiale afgane, programate iniţial pentru 20 aprilie şi deja amânate o dată, au fost amânate din nou pentru 28 septembrie.
