Arestarea recentă a unui soldat american ultranaţionalist care voia să comită un atentat în SUA pentru a răspândi “haos” pune în lumină dificultatea armatei americane în a-i elimina din rândurile sale pe extremişti, se arată într-un comentariu al AFP, preluat de agerpres.
Soldat în cadrul forţelor terestre la Fort Riley, în Kansas, Jarrett Smith, în vârstă de 24 de ani, a fost arestat după ce a explicat în detaliu unui agent al FBI infiltrat cum să fabrice o bombă cu materiale folosite în comerţ. El a fost inculpat luni de un tribunal din Kansas pentru “răspândirea de informaţii legate de explozibili sau de arme de distrugere în masă”.
Citește și: Rusia trimite un întreg detașament de aviație militară în Crimeea
Legăturile dintre extrema-dreaptă şi militari au fost evidenţiate încă din anii 1980, când un fost combatant în Războiul din Vietnam, Louis Beam, a devenit un lider al unei organizaţii neonaziste care milita pentru răsturnarea guvernului american şi pentru înlocuirea sa cu o “naţiune ariană”.
Mai recent, un agent de Gărzii de Coastă americane, admirator al asasinului în masă norvegian Anders Breivik, a fost arestat în februarie în apropiere de Washington pentru că plănuia să atace mai multe personalităţi politice democrate şi figuri mediatice.
Naţionalistul alb Christopher Paul Hasson, în vârstă de 49 de ani, se prezenta ca un “om de acţiune” şi un susţinător al unei “violenţe ţintite menite a instaura o patrie albă”.
Iar în mai, forţele terestre au recunoscut că îl anchetează pe Corwyn Carver, în vârstă de 22 de ani, un infirmier militar de la Fort Bliss, în Texas, suspectat că aparţine grupului neonazist ‘Atomwaffen Division’.
Pentagonul dă asigurări că participarea unor militari ai săi la activităţi extremiste “nu a fost niciodată tolerată” de armata americană.
Departamentul Apărării “foloseşte o abordare multiformă pentru a şti cât mai multe lucruri posibil despre noii recruţi potenţiali (…) pentru a se asigura că ei pot avea privilegiul de a servi în armată”, a spus pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Pentagonului, Jessica Maxwell.
“Dispunem de diverse instrumente de selecţie care ne permit să îi identificăm pe cei care nu ne împărtăşesc valorile”, a adăugat ea.
Însă în cazul lui Jarrett Smith, ancheta a arătat că el s-a angajat în armată la un an după ce a avut schimburi de mesaje pe Facebook cu Craig Lang, un extremist cunoscut de serviciile de securitate americane pentru că a luptat în Ucraina alături de mişcarea paramilitară ultranaţionalistă ‘Sectorul de Dreapta’.
“Nu am experienţă militară, dar dacă nu voi putea găsi un loc în Ucraina până în octombrie, mă voi angaja în armată”, îi spunea Smith lui Lang în iunie 2016, conform plângerii FBI. Un an mai târziu, el s-a alăturat forţelor terestre la Fort Benning, în Georgia, fără ca recrutorii militari să identifice riscul pe care el îl reprezenta.
În opinia lui Brian Levin, director al centrului de studiu al extremismului la California State University-San Bernardino, cazul lui Jarrett Smith este interesant, pentru că arată noi eforturi ale anumitor grupuri de naţionalişti albi care vor “să se concentreze asupra militarilor, deoarece aceştia au calificări preţioase”.
Citește și: CUTREMUR extrem de puternic în Indonezia (FOTO)! Cel puțin doi oameni au murit
“Pentagonul face eforturi sincere. Militarii sunt perfect conştienţi de problemă şi este sigur că ei lucrează (să o rezolve). În prezent, ce trebuie făcut este să se găsească noi instrumente pentru a răspunde”, a mai spus acest expert, citat de AFP.
Chiar dacă armata americană este considerată una dintre cele mai diverse instituţii din lume, ea rămâne un teren fertil pentru mişcările de extremă-dreapta.
Conform unui sondaj realizat în octombrie 2018 de către publicaţia de specialitate Military Times la care au răspuns 829 de militari în serviciu, 22% dintre participanţi au transmis că au identificat semne ale ideologiei care promovează supremaţia albilor sau de rasism în cadrul forţelor armate în cursul ultimului an.
