Un reprezentant al Armeniei a declarat luni judecătorilor la Curtea Internaţională de Justiţie că blocada regiunii disputate Nagorno-Karabah de către Azerbaidjanul vecin este concepută pentru a permite “epurarea etnică”, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Coridorul Lacin este singura rută prin care Armenia poate furniza alimente, combustibil şi medicamente către Nagorno-Karabah, o regiune recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar casă a aproximativ 120.000 de etnici armeni.
Citește și : Americanii se pregătesc de un conflict militar cu China
Coridorul este blocat din 12 decembrie, când protestatari pretinzând că sunt activişti de mediu au oprit traficul prin instalarea de corturi. Azerbaidjanul neagă orice blocadă, spunând că activiştii organizează un protest legitim împotriva activităţii miniere ilegale.
Audierea de luni de la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a fost convocată pentru a asculta o cerere a armenilor pentru ca instanţa să ordone Azerbaidjanului să ridice blocada.
Reprezentantul Armeniei, Ieghishe Kirakosian, a declarat curţii că blocada a dus la raţionalizarea şi diminuarea livrărilor de medicamente în Nagorno-Karabah, în timp ce autorităţile Azerbaidjanului spun că etnicii armeni sunt liberi să plece.
“Asemenea acte flagrante de epurare etnică nu-şi au locul în epoca modernă şi această curte este ultima speranţă pentru etnicii armeni din Nagorno-Karabah”, a declarat Kirakosian.
Constantinos Salonidis, un avocat pentru Armenia, a declarat în faţa instanţei: “Nimic în afară de o ridicare completă a blocadei şi reluarea nestingherită a furnizării de utilităţi publice va aduce alinare victimelor acestei crude şi inutile blocade”.
Nagorno-Karabakh este un punct de aprindere între aceşti vecini din sudul Caucazului de decenii.
Citește și : O companie rusească oferă recompense soldaţilor pentru distrugerea tancurilor occidentale în Ucraina
Audierea de la CIJ face parte dintr-un caz mai amplu depus de Armenia în 2020, spunând că Azerbaidjanul a încălcat o convenţie împotriva discriminării rasiale. Baku a depus o cerere reconvenţională susţinând că Armenia, nu Azerbaidjanul, este cea care încalcă convenţia împotriva discriminării.
Marţi, CIJ va audia o cerere concurentă din partea Azerbaidjanului pentru ca instanţa să ordone Armeniei să înceteze amplasarea de mine terestre în teritoriile pe care le-a ocupat cândva.
