Liderii Armeniei şi Azerbaidjanului au declarat, joi, înaintea începerii discuţiilor de la Moscova, că fac progrese către o normalizare a relaţiilor după recunoaşterea reciprocă a integrităţii lor teritoriale, transmite AFP, potrivit agerpres.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan şi preşedintele Azerbaidjan Ilham Aliyev au făcut declaraţii înainte de începerea discuţiilor care vor avea loc sub egida preşedintelui rus Vladimir Putin. Aceştia au discutat separat cu şeful statului rus înaintea începerii întâlnirii trilaterale, care a debutat spre sfârşitul zilei de joi.
Citeşte şi: Bahmut și bătălia pentru Moscova
Baku şi Erevan sunt implicate de zeci de ani într-un conflict pentru controlul asupra regiunii azere Nagorno-Karabah, populată în principal de armeni.
“Este posibil să se ajungă la un acord de pace, având în vedere că Armenia a recunoscut oficial Karabah ca parte a Azerbaidjanului”, a declarat Aliev la Forumul Economic Eurasiatic al Uniunii Economice Eurasiatice, a cărei preşedinţie este deţinută de Rusia anul acesta.
Azerbaidjanul nu are pretenţii teritoriale faţă de Armenia”, a adăugat el.
La rândul său, premierul armean a declarat că cele două ţări “fac progrese bune în normalizarea relaţiilor lor, pe baza recunoaşterii reciproce a integrităţii teritoriale”. Nikol Pashinyan a adăugat că Armenia este pregătită să “deblocheze toate legăturile de transport din regiune care trec prin teritoriul armean”.
Preşedintele Putin a spus că împreună cu cei doi lideri va discuta “probleme foarte importante şi sensibile”, cum ar fi “deblocarea rutelor de transport”.”În pofida dificultăţilor şi a problemelor care persistă, situaţia se îndreaptă spre o soluţionare”, a asigurat preşedintele rus. El a spus că viceprim-miniştrii celor trei ţări se vor întâlni în termen de o săptămână la Moscova pentru a “rezolva problemele restante” privind redeschiderea legăturilor de transport între Azerbaidjan şi Armenia.
Cele două ţări au încercat să negocieze un acord de pace cu ajutorul Uniunii Europene şi al Statelor Unite. Pe 14 mai, la o întâlnire organizată la Bruxelles de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aceştia au convenit asupra recunoaşterii reciproce a integrităţii teritoriale.
Citeşte şi: Andrew Tate credea că e mai presus de lege. România i-a dovedit că se înșală
Angajamentul diplomatic occidental în Caucaz a nemulţumit Rusia, o putere regională tradiţională în Caucaz.
Armenia şi Azerbaidjan au purtat două războaie, în 2020 şi în anii 1990, pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah.
Şase săptămâni de confruntări în toamna anului 2020 s-au încheiat cu o încetare a focului intermediată de Moscova. Armenia a cedat zone din acest teritoriu pe care le controla de zeci de ani. Armenia, care s-a bazat pe sprijinul militar şi economic din partea Rusiei de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, a acuzat Moscova că nu şi-a îndeplinit rolul de menţinere a păcii în Karabah.
