Patru artiști din R. Moldova au participat la Volta Basel, unul dintre evenimentele asociate prestigiosului Art Basel, unde și-au prezentat lucrările în fața colecționarilor, curatorilor și iubitorilor de artă din întreaga lume. Este vorba despre Mihai Țăruș, Victor Guțu, Tudor Zbârnea și Tatiana Fiodorova-Lefter. Lucrările lor au fost prezentate de galeria Guelman und Unbekannt.
Lucrările lor au fost prezentate de galeria Guelman und Unbekannt, iar în cadrul evenimentului, jurnalista Marina Ohrimovski de la Radio Svoboda a discutat cu artiștii și cu galeristul Marat Ghelman despre identitate, memorie, război și locul artei moldovenești pe scena internațională, transmite europalibera.org.
Mihai Țăruș a vorbit despre influențele care i-au marcat creația, de la avangarda rusă, prin profesorul său Vladimir Sterligov, elev al lui Kazimir Malevici, până la tradiția picturii românești și moldovenești. Artistul spune că identitatea culturală și originile sunt inseparabile de actul artistic și susține că R. Moldova face parte din spațiul cultural românesc.
Totodată, acesta a comentat și războiul din Ucraina, afirmând că invazia Rusiei nu l-a surprins, însă conflictul rămâne „un coșmar”, iar autoritățile ruse continuă să reprime vocile incomode, la fel ca în perioada sovietică.
Artistul a vorbit și despre parcursul artei moldovenești, pe care îl consideră marcat de ruptura culturală din perioada sovietică, când R. Moldova a fost izolată de România și influențată puternic de cultura rusofonă. În opinia sa, în ciuda acestor dificultăți, arta plastică din Moldova a reușit să se dezvolte și să se integreze în contextul occidental.
Victor Guțu a declarat că lucrările sale reprezintă o încercare de a găsi armonie cu lumea și că peisajele sale sunt, de fapt, spații locuite, legate de memoria și existența umană. Pentru artist, participarea la Basel este și un exercițiu de autoevaluare în raport cu scena artistică internațională.
La rândul său, Tatiana Fiodorova-Lefter a prezentat seria „Sat-Сад”, realizată în timpul pandemiei, un proiect construit din fotografii personale și arhive moștenite de la tatăl său, artistul Vasile Lefter. Artista spune că proiectul explorează legătura dintre trecut, prezent și identitate, într-un spațiu rural reinterpretat artistic.
Fiodorova-Lefter a mărturisit că războiul din Ucraina a influențat profund direcția lucrărilor sale, obligând-o să-și regândească identitatea și raportarea la istorie.
Galeristul Marat Ghelman a remarcat că R. Moldova își consolidează tot mai mult prezența pe scena internațională a artei, după participarea oficială din acest an la Bienala de la Veneția, unde artistul Pavel Brăilă a prezentat instalația „În cea de a o mie și doua noapte”.
Ghelman a anunțat și noi proiecte dedicate artiștilor moldoveni, inclusiv posibilitatea deschiderii unui muzeu dedicat acestora, care ar putea fi creat la Chișinău, New York, Paris sau Tel Aviv.
Referindu-se la relația dintre artă și politică, galeristul a declarat că, în contextul războiului, granița dintre cele două devine imposibil de trasat.
„Arta în afara politicii este o ispită deșartă”, a conchis Marat Ghelman.
