România are multe resurse de materii critice şi poate juca un rol important în Planul Industrial al Pactului Verde, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, transmite Agerpres.
„Energia regenerabilă înseamnă resurse minerale şi materiile critice, dar şi capacităţi de producţie a echipamentelor şi instalaţiilor de producere a energiei verzi. Circa 80% din materiile critice privind energia regenerabilă vin din China, aceasta fiind ţara care produce 71% din panourile din lume, 28% din turbinele eoliene din lume, 63% din bateriile din lume, 71% dintre maşinile electrice, 41% dintre electrolizoarele atât de necesare dezvoltării industriei hidrogenului”, susţine preşedintele AEI, într-o analiză publicată miercuri.
În opinia sa, rezilienţa şi independenţa, două cuvinte învăţate după ultimele două crize majore (pandemia şi conflictul din Ucraina) sunt elementele care ar trebui să ne definească modul în care ne vom creiona strategiile viitoare, strategii care nu trebuie să înlocuiască o independenţă chiar şi faţă de Rusia, cu o altă dependenţă chiar şi faţă de China.
„Planul Industrial al Pactului Verde este modul în care se poate asigura poziţia de lider industrial al UE în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul reducerii dependenţei energetice a Europei şi pentru a trece de la statutul de importator net de energie şi echipamente energetice, la utilizarea într-o mai mare măsură a unei baze solide de producţie internă, prin accelerarea accesului la finanţare, îmbunătăţirea competenţelor şi sprijinirea comerţului pentru a stimula competitivitatea noastră în domeniul tehnologiilor curate”, a adăugat Dumitru Chisăliţă.
Potrivit acestuia, actul privind materiile prime critice a fost prezentat pentru a simplifica cadrul de reglementare, care este esenţial pentru a atrage investiţii, a reduce dependenţa UE de importurile extrem de concentrate, precum şi pentru a spori abordările economiei circulare în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime strategice.
„În acelaşi timp, UE îşi intensifică eforturile de trecere la o economie circulară, în cadrul căreia extracţia şi utilizarea materiilor la nivel mondial ar putea fi reduse cu o treime, printr-o mai bună proiectare, durabilitate, reutilizare şi reciclare a produselor, toate acestea diminuând, de asemenea, impactul asupra mediului. Situaţia este cu atât mai complicată cu cât conflictul din Marea Roşie din anul 2024 a blocat lanţurile de aprovizionare, transportatorii navali neavând altă soluţie decât să renunţe la ruta clasică prin Canalul Suez şi să ocolească pe la Capul Bunei Speranţe pentru destinaţiile din Europa. Acest ocol a scumpit transporturile pe mare (cu +175%) şi prin aer (cu +70%) şi a prelungit perioadele de livrare pe mare (până la 90 de zile, de la 40-60 de zile) şi prin aer (până la 30-45 de zile, de la 15 zile)”, arată analiza.
În acest context, România poate juca un rol important în industria materiilor critice atât de necesare Europei, dar şi în conturarea unui lanţ integrat de producţie a echipamentelor regenerabile în concordanţă cu Planul induatrial al Pactului Verde European.
„Potenţialul uriaş de resurse ale României, reprezentant de magneziu, grafit, bismut, vanadiu, şi de aceea trebuie să ne uităm cum o putem adresa pentru nevoia uriaşă necesară realizării panourilor fotovoltaice, turbinelor eoliene etc”, a precizat Chisăliţă.
