Tentativa de asasinat a scriitorului „Versetelor satanice”, Salman Rushdie, determină intelectualii arabi să se exprime şi să apere viaţa autorului ameninţat de o fatwa din 1989, scrie Le Figaro, potrivit news.ro.
Rushdie nu a fost lansat în arabă, traducerile sale fragmentare circulând în cercuri restrânse. Cartea „Versetele satanice” ar fi putut trece neobservată în lumea arabă dacă nu ar fi fost fatwa iraniană. Căci apelul la moarte lansat la 14 februarie 1989 de ayatolahul Rouhollah Khomeini i-a determinat pe scriitorii arabi să reacţioneze, ei înşişi atacaţi în mod regulat de regimurile autoritare pentru că li s-au opus sau de concetăţeni pentru scrieri considerate imorale.
Citeşte şi: Forţele aeriene ruse au tras la Kerci, în peninsula Crimeea – Black News
În momentul publicării romanului satiric al lui Salman Rushdie în 1988, lumea arabă era acaparată de sfârşitul războiului dintre Iran şi irak, care a făcut un milion de morţi, şi prima Intifadă palestiniană.
În Marea Britanie şi în India, de unde Salman Rushdie este originar, lucrarea a atras toate furiile. Acolo, zeci de mii de demonstranţi au huiduit o carte despre care au spus că l-a „insultat” pe profetul Mahomed.
Ceea ce şochează cititorii în engleză, explică pentru AFP scriitoarea egipteană Ahdaf Soueif, care trăia pe atunci în Marea Britanie, este „vocabularul trivial folosit pentru a-l descrie pe profet, în totală opoziţie cu tonul reverenţios obişnuit”.
În lumea arabă în schimb, nimeni nu vorbeşte despre roman.
Al-Azhar, cea mai înaltă autoritate religioasă din islamul sunit cu sediul în Egipt, interzice în această ţară cartea cu titlu vizibil provocator. În realitate, ideea versetelor inspirate de Satan nu este necunoscută doctorilor în religie care le-au văzut în studiilor lor de teologie. Unele evenimente evocate în roman „sunt anunţate în mai multe biografii vechi ale profetului”, adaugă Soueif.
Dar, ceea ce a atras atenţia lumii arabe este fatwa lui Khomeini. De atunci, nu a mai fost doar o chestiune de opinie literară sau de sentiment religios, a fost şi politică, iar câteva zile mai târziu, aproape patruzeci de intelectuali din Damasc au publicat o scrisoare deschisă intitulată „A apăra dreptul de a trăi al scriitorului” .
„Nu suntem aici pentru a apăra cartea, ci pe autorul ei, dreptul lui la viaţă şi de asemenea dreptul lui la a scrie”, afirmă semnatarii, denunţând incendiile de cărţi şi condamnările, adesea la moarte, ale gânditorilor încă din Evul Mediu.
Unul dintre ei, scriitorul libanez Fawwaz Traboulsi, a spus duminică, pe Facebook: „Ceea ce a scris el în romanul său nu poate în niciun caz să justifice o fatwa care face din uciderea sa o datorie religioasă”.
Deja în 1993, când islamiştii radicali asasinau gânditori în Algeria, ca Tahar Djaout, sau în Egipt, precum Farag Foda, figuri ale literaturii arabe au răspuns cu stiloul, precum palestinienii Edward Saïd şi Mahmoud Darwich, libanezul Amin Maalouf sau algerianul Mohammed Arkoun. „Unei idei nu putem să ne opunem decât cu o idee”, a protestat scriitorul egiptean Naguib Mahfouz, premiat cu Nobel pentru Literatură în 1988, care a supravieţuit unei tentative de asasinat comisă în 1994 de doi islamişti ce au mărturisit la procesul lor că nu i-au citit niciodată cărţile.
Sâmbătă, în timp ce lumea urmărea o scenă din statul New York în care un tânăr l-a înjunghiat pe Salman Rushdie, autorul egiptean Ezzedine Fishere a postat pe Twitter: „Este tentativa de asasinare a lui Naguib Mahfouz care o ia de la capăt!”. Pentru că astăzi, într-adevăr, pe reţelele de socializare circulă informaţiile, notează intelectualul egiptean Sayed Mahmoud, la fel ca fatwa-urile online.
Citeşte şi: Explozii în apropierea unei baze aeriene ruse la nord de Sevastopol – Black News
După „revoluţiile” arabe din 2011, în urma cărora dictatorii au căzut, islamiştii ajunşi la putere şi fiind acum marginalizaţi pentru revenirea la autoritarism de către lideri care se prezintă drept laici, „este mult mai dificil pentru un reprezentant al islamului politic să găsească o platformă pentru a susţine atacul asupra lui Rushdie”, a declarat el pentru AFP.
Cu toate acestea, a doua zi după atacul asupra lui Rushdie, jurnalistul libanez Redouane Aquil s-a declarat „pentru aplicarea fatwai” în timp ce a afirmat „că nu acceptă o tentativă de asasinat”. Şi a adăugat: „Dacă l-am insulta pe Hristos, aş spune acelaşi lucru”, pentru că „există limite şi tabuuri”.
În ceea ce priveşte „Versetele Satanice”, acestea sunt acum disponibile în arabă, dar pe grupuri private de Facebook sau prin link-uri online.
