Un articol publicat de „The Atlantic” (SUA) dezvăluie tensiunile uriașe din jurul secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, după operațiunea militară vizând narcotraficanții din Venezuela, acțiune care a declanșat furtuna politică în Congres.
Potrivit unei anchete realizate de The Atlantic, Pete Hegseth „testează serios limitele doctrinei fără prizonieri”, după atacul asupra unei ambarcațiuni venezuelene suspectate de trafic de droguri. În septembrie 2025 Statele Unite au lansat o operațiune militară amplă în sudul Caraibelor, în timpul căreia o navă a fost lovită de două ori: prima dată pentru a-i distruge mobilitatea, iar a doua oară – manevră mult mai controversată – pentru a elimina supraviețuitorii rămași pe epavă, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Consecințele au fost imediate. Membri ai Congresului au solicitat investigații urgente și publicarea tuturor materialelor clasificate legate de operațiune, inclusiv comunicări interne, înregistrări aeriene și justificări juridice.
Cum răspunde Hegseth acuzațiilor
În timp ce The Washington Post și alte publicații americane au relatat că Hegseth ar fi dat un ordin verbal de tip „no quarter” – un ordin care interzice luarea de prizonieri – secretarul Apărării a negat categoric că ar fi emis instrucțiunea „kill everybody” (ucideți-i pe toți).
The Atlantic notează însă că, deși Hegseth respinge formularea, el continuă să sprijine decizia comandanților operaționali care au ordonat lovitura secundară asupra persoanelor aflate în viață pe epavă. Această poziționare ridică serioase întrebări morale și legale, în special deoarece dreptul internațional interzice atacarea naufragiaților sau a persoanelor incapabile să se apere.
Congresul cere transparență totală
Articolul din The Atlantic subliniază că legislatorii americani sunt profund alarmați de ce ar putea reprezenta o încălcare gravă a normelor de război. Solicitările oficiale includ: publicarea ordinelor militare inițiale și a celor date în timpul operațiunii; acces la imaginile video captate de drone; precum și documente juridice care să indice pe ce bază legală a fost autorizată o astfel de operațiune letală.
„Dacă au ucis supraviețuitori incapabili de autoapărare, vorbim de un potențial act calificabil drept crimă de război”, notează The Atlantic, citând experți în drept internațional.
Impactul politic: presiune crescândă asupra administrației
Pe fondul investigațiilor privind presupusul ordin verbal „fără prizonieri” și a dezvăluirilor că Hegseth ar fi folosit canale nesigure pentru comunicarea informațiilor clasificate, articolul subliniază că secretarul Apărării se află într-o poziție fragilă în cadrul administrației.
The Atlantic sugerează că această controversă ar putea redefini relația dintre Pentagon, Casa Albă și Congres, în condițiile în care, pentru prima dată în mai multe decenii, o operațiune letală desfășurată în afara unui conflict declarat aduce Executivul în coliziune cu propriile instituții de control democratic.
Ancheta publicată de The Atlantic transformă cazul Hegseth într-un test major pentru normele de responsabilitate militară ale Statelor Unite. Dacă investigațiile Congresului vor confirma că lovitura secundară a încălcat legea internațională, administrația de la Washington ar putea fi nevoită să se confrunte cu un scandal cu implicații atât politice, cât și juridice majore.
