Decizia administrației SUA de a ataca siturile nucleare iraniene duminică are la bază o gândire care poate fi denumită Doctrina Trump.
Prin ordinul dat duminică bombardierelor B-2 de a ataca Iranul, președintele Donald Trump s-a îndepărtat de reticența sa obișnuită de a folosi forța militară, implicând în mod direct SUA într-un război străin și alarmând mulți dintre susținătorii săi, seduși de ideea ”America First” / America pe primul loc, potrivit unei analize publicate de Reuters, scrie stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Sintagma ”Doctrina Trump” a fost folosită de vicepreședintele JD Vance, într-un discurs de marți. Vance a prezentat elementele acestui concept: articularea unui interes american clar, încercarea de a rezolva o problemă prin diplomație și, în cazul în care aceasta eșuează, „utilizarea unei puteri militare copleșitoare pentru a o rezolva și apoi ieși naibii de acolo înainte de a deveni un conflict prelungit”.
Pentru unii observatori, noua doctrină sună ca un efort de a oferi un cadru ordonat pentru a descrie o politică externă care pare adesea imprevizibilă și inconsecventă.
„Mi-e greu să mă raportez serios la ceva numit Doctrina Trump. Nu cred că Trump are o doctrină. Cred că Trump are doar instincte înrădăcinate”, a declarat Aaron David Miller, analist la Carnegie Endowment for International Peace.
Decizia lui Trump de a se implica în conflictul dintre Israel și Iran a venit după ce liderul suprem Ali Khamanei a declarat că Iranul nu va renunța la capacitatea sa de a îmbogăți uraniu. La scurt timp după loviturile americane, Trump a anunțat o încetare a focului, care a rezistat în mare parte.
Miercuri, Trump a promis din nou că Iranului nu i se va permite să aibă o armă nucleară și a declarat că discuțiile cu Teheranul vor fi reluate săptămâna viitoare. Iranul a declarat că programul său nuclear este doar în scopuri pașnice.
Trump se confruntă cu presiuni pentru a explica decizia sa de a interveni în conflictul Israel-Iran. Vance, care a îmbrățișat anterior izolaționismul, a fost unul dintre principalii comunicatori ai administrației pe această temă.
Trump a contribuit la câștigarea electoratului susținând că războaiele „stupide” conduse de SUA în Irak și Afganistan au lăsat Statele Unite într-un impas și că va depune eforturi pentru a evita impasurile externe.
În primul mandat, el și-a respectat în mare parte promisiunea, cu unele excepții: utilizarea forței americane împotriva rebelilor houthi care lansează atacuri din Yemen în acest an și ordinele sale de a-l ucide pe liderul ISIS Abu Bakr al-Baghdadi în 2019 și pe comandantul Gardienilor Revoluției Iraniene Qasem Soleimani în ianuarie 2020.
Însă perspectiva ca Statele Unite să fie târâte într-un conflict prelungit cu Iranul i-a înfuriat pe mulți din aripa izolaționistă a Partidului Republican, inclusiv pe susținătorii cunoscuți ai lui Trump, precum strategul Steve Bannon și fostul jurnalist Tucker Carlson.
Sondajele de opinie reflectă, de asemenea, o îngrijorare profundă în rândul americanilor cu privire la ceea ce ar putea urma. Aproximativ 79% dintre americanii intervievați în cadrul unui sondaj Reuters/Ipsos care s-a încheiat luni au declarat că sunt îngrijorați „că Iranul ar putea viza civili americani ca răspuns la loviturile aeriene americane”.
Melanie Sisson, cercetătoare la Brookings Institution, a declarat că Vance pare să încerce să satisfacă flancul drept al lui Trump „încercând să își dea seama cum să explice cum și de ce administrația poate întreprinde o acțiune militară fără ca aceasta să fie un preludiu pentru război”.
Pentru unii, Doctrina Trump a lui Vance sună adevărat. ”Vance a oferit un rezumat precis al abordării din ultimele zile a președintelui Trump față de conflictul din Orientul Mijlociu”, a declarat Clifford May, președinte al think tank-ului Foundation for Defense of Democracies din Washington.
„Majoritatea analiștilor externi, și cu siguranță majoritatea istoricilor, pot crede că termenul ”doctrină” este prematur. Dar dacă președintele Trump se bazează pe această utilizare de succes a forței americane, ar fi o doctrină extraordinară cu care președintele Trump s-ar putea lăuda”, a adăugat May.
Cu toate acestea, dacă noul cadru se va menține va depinde probabil de modul în care se încheie conflictul actual. Este prea devreme „să ne pronunțăm fie că acesta a fost un succes strălucit, fie că a fost un eșec strategic masiv”, a declarat Rebecca Lissner, expertă la Consiliul pentru Relații Externe. „Trebuie să vedem cum decurge diplomația și unde ajungem de fapt în ceea ce privește constrângerea, vizibilitatea și supraviețuirea programului nuclear iranian”, a adăugat aceasta.
