Sajid și Naveed Akram, tată și fiu autori ai atentatul antisemit de la Sydney, sunt departe de a fi singurii jihadiști care acționează în familie: fenomenul este recurent și complică munca serviciilor de securitate, relatează AFP într-o analiză.
Frații Țarnaev și-au detonat bombele la Boston în 2013, frații Kouachi sunt autorii atentatului de la săptămânalul de satiră Charlie Hebdo de la Paris în ianuarie 2015, frații Abdeslam au lovit în timpul atentatelor de la Paris de la 13 noiembrie 2015, iar exemplele sunt nenumărate.
‘Acesta este un fenomen vechi și cunoscut pentru că recrutarea teroristă rămâne un fenomen social și mediul social cel mai apropiat este familia’, a declarat pentru AFP Alexandre Rodde, din cadrul Centrului de cercetare al jandarmeriei naționale franceze și al universității britanice din Coventry.
‘Între cei 19 teroriști care au luat cu asalt avioanele la 11 septembrie 2001, avem trei rânduri de frați’, a adăugat el.
Dar acest tipar nu se limitează la frați. Pe lângă atacatorii de la Bondi Beach, care erau aparent ‘motivați de ideologia (grupului) Stat Islamic’, potrivit guvernului australian, poliția canadiană a arestat de exemplu în 2024 un tată și pe fiul său suspectați că pregăteau un atac la Toronto.
În ansamblu, ‘există mai multe radicalizări orizontale, în principal în privința fraților, decât radicalizări verticale, fie ele ascendente sau descendente’, explică Laurence Bindner, cofondatoare a JOS Project, specialistă în radicalizare online.
‘Și printre radicalizările verticale notăm prezența mamelor, precum Christine Riviere, supranumită ‘bunica Jihad’, mama lui Tyler Vilus, un cadru francez al SI’, arestat în 2015, reamintește ea. ‘A fost o radicalizare ascendentă, în care fiul a contaminat progresiv mama în contextul unei relații strânse’.
‘În cazul de la Bondi Beach, nu se cunosc încă mecanismele. Pare că fiul era strâns implicat într-o pânză legată de SI’, a dezvăluit ea.
În prezent, tendința structurilor jihadiste ‘este spre reducerea numărului de celulele în favoarea grupurilor de doi sau trei indivizi, chiar indivizi solitari’, a mai spus Alexandre Rodde.
Asta creează ‘o amenințare atomizată, mai puțin organizată, cu fenomene de radicalizare extrem de rapide și uneori o vulnerabilitate psihologică importantă’, declara în noiembrie o sursă occidentală din domeniul securității. ‘Este mai dificil de lucrat pentru că structurile sunt mai puțin lizibile’, a adăugat aceasta.
În acest context, ‘radicalizarea în familie le oferă un avantaj jihadiștilor’, a subliniat Laurence Bindner, și prezintă provocări pentru forțele antiteroriste.
‘Astăzi, serviciile de securitate occidentale sunt extrem de vigilente și monitorizează semnele de radicalizare, online, în moschei, în librării și anumite cartiere. Dispozitivul de securitate a devenit foarte strict pentru cei care încearcă să recruteze în locurile tradiționale’, a explicat pentru AFP Mohammed Hafez, profesor la Naval Postgraduate School din Monterey, California, și autorul unui articol intitulat ‘Cum exploatează teroriștii legăturile familiale’.
Dar ‘atunci când radicalizarea se produce în sânul locuinței – un tată care își radicalizează fiul, un soț care își radicalizează soția sau un frate care își radicalizează fratele – le este foarte dificil să detecteze acest lucru. Conversațiile sunt private, radicalizații nu au nevoie să utilizeze Telegram, WhatsApp sau alte platforme susceptibile de a fi supravegheate’, a adăugat el.
Celălalt punct crucial este dificultatea de a stopa procesul de radicalizare familială.
‘Când se încearcă recrutarea dvs prin Telegram, aveți familia sau prieteni care ar putea să vă facă să vă răzgândiți, ați putea să vă detașați pentru că aveți un loc de muncă, etc. Acasă, sunteți prins în capcană. Sunteți cu fratele, tatăl sau partenerul. Nimeni nu va putea contracara mesajul de radicalizare, sunteți prizonierul acestei relații’, a explicat Hafez.
Pe de altă parte, potrivit lui, unele dintre aceste persoane ‘vor urma un frate, un tată, un soț sau o soție, nu pentru că aderă la ideologie sau cred în cauză, ci pentru că țin la relație’.
