Bruxellesul, cunoscut ca inima Europei, a fost atacat de două ori în acest an şi se află sub ameninţarea terorismului. Ce se întâmplă la Bruxelles este un sinopsis a ceea ce se întâmplă în întreaga Europă: ameninţarea atacurilor teroriste îi bântuie necontenit pe europeni, asemenea unei fantome. Sub spectrul acestei ameninţări, continentul îşi pierde în ritm accelerat statutul de tărâm al liniştii – relatează Xinhua într-un comentariu recent.
În pofida măsurilor antiteroriste luate de guvernele europene şi de Uniunea Europeană (UE), numărul şi frecvenţa atacurilor teroriste continuă să crească. Până la finele lui august, Europa a fost scena a cel puţin 13 atacuri teroriste, care au provocat cel puţin 58 de morţi şi 300 de răniţi în Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania şi Suedia şi alte ţări.
Spre deosebire de atentatele de genul celor de la 11 septembrie 2001 din SUA, care au presupus o pregătire sofisticată, activităţile teroriste din ziua de astăzi combină atacurile de tip “lup singuratic” cu cele organizate. Mai mult, suspecţii din atacurile de la Barcelona şi din Finlanda au fost persoane obişnuite, fără cazier, ceea ce îngreunează anchetele lansate de autorităţi. În plus, folosirea social-media şi transformarea unor obiecte utilizate în viaţa cotidiană în instrumente ale crimei fac şi mai grea identificarea şi prevenirea atacurilor.
Mulţi dintre suspecţii atacurilor teroriste din Europa provin din rândurile imigranţilor. Vreme îndelungată, statele europene au neglijat faptul că cetăţenii lor îşi găsesc inspiraţia în extremism şi se alătură “jihadului” în Orientul Mijlociu şi în alte zone devastate de război, iar pe fondul campaniilor lansate în Orientul Mijlociu împotriva unor grupări cum este Statul Islamic se întorc în Europa ca rezidenţi cu acte în regulă. Europol estimează la peste 5000 numărul celor aflaţi în această situaţie şi îi consideră o gravă preocupare.
Climatul care alimentează extremismul nu este generat doar cu problemele sociale şi economice ale Europei, ci are legătură şi cu situaţia internaţională, explica pentru Xinhua în 2015 filosoful francez Ruwen Ogien (decedat în mai a.c.). Pe de o parte, numărul sporit de atacuri teroriste din Europa este în mare măsură o urmare a politicilor intervenţioniste ale statelor europene în Orientul Mijlociu: în lupta pentru resurse şi pieţe, ţările europene au încercat să-şi extindă sfera de influenţă în această regiune. Dar competiţia inegală şi politicile egocentriste ale europenilor nu numai că au perturbat dezvoltarea economică pe plan local, ci au pus piedici industrializării lumii arabe, determinând răspândirea sărăciei şi a inegalităţii şi creând astfel un mediu propice pentru terorism.
În acelaşi timp – aplicând standarde duble -, statele occidentale au folosit lupta împotriva terorismului ca mijloc de a-şi implementa “politica privind Orientul Mijlociu”. Astfel, în loc să elimine terorismul, puterile occidentale au pregătit terenul pentru supravieţuirea terorismului în Orientul Mijlociu, ceea ce a înscris Europa într-un cerc vicios împotriva violenţei, potrivit lui Shen Yihuai, expert în probleme europene la Institutul de relaţii internaţionale moderne al Chinei.
Pe de altă parte, din cauza scăderii economice şi creşterii şomajului pe plan european în ultimii ani, vechea problemă a integrării imigranţilor în societatea europeană s-a agravat. Potrivit economistului şi jurnalistului britanic Martin Wolf, criza financiară din 2008 i-a afectat în mod negativ pe lucrătorii necalificaţi şi cu nivel redus de calificare din Occident, care fuseseră principalii beneficiari ai industrializării. Wolf consideră că în spatele nemulţumirii opiniei publice occidentale se află extinderea rolului jucat de sectorul financiar, creşterea importurilor de bunuri ce necesită un volum mare de muncă, precum şi intensificarea imigraţiei.
În al treilea rând, paradoxul democraţiei occidentale se reflectă într-o apărare insuficientă a intereselor grupurilor marginalizate. Frecvenţă ridicată a atacurilor teroriste nu poate fi atribuită doar existenţei de conflicte culturale şi religioase între Occident şi Orientul Mijlociu. Sistemul social occidental, marcat de conflicte interne şi contradicţii, poartă la rândul său o vină, a spus Ogien.
În plus, cultura creştină predominantă în ţările europene continuă să distorsioneze şi să respingă cultura musulmană, ceea ce intensifică tendinţele conservatoare din societatea europeană, mai notează Xinhua, conform agerpres.
