Banii nu cresc în copaci, dar aurul da. Un grup de cercetători finlandezi a descoperit prezența nanoparticulelor din metalul prețios în acele unor molizi crescuți în apropierea unui zăcământ mineral.
Formarea lor a fost facilitată de activitatea unor bacterii speciale care, în viitor, ar putea fi utilizate ca indicator pentru identificarea terenurilor potrivite pentru extracție. Studiul a fost publicat în revista Environmental Microbiome de Universitatea din Oulu, Finlanda, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Cercetătorii au descoperit că aceste microorganisme endofite pot juca un rol important în procesele de biomineralizare din plante, prin care substanțele anorganice și mineralele, cum ar fi aurul, se acumulează și se solidifică în țesuturile vegetale.
În cadrul cercetării, specialiștii de la Universitatea din Oulu, în colaborare cu Serviciul Geologic al Finlandei, au colectat 138 de probe de ace de la 23 de molizi dintr-un zăcământ mineral satelit al minei de aur Kittila din Finlanda.
Nanoparticule de aur înconjurate de biofilme bacteriene au fost găsite în acele de pin de la patru copaci. Secvențierea ADN-ului acestor biofilme a revelat că anumite grupuri bacteriene, precum P3OB-42, Cutibacterium și Corynebacterium, erau mai frecvente în acele care conțineau aur.
„Studiul nostru oferă dovezi preliminare cu privire la modul în care aurul se deplasează în lăstarii plantelor și la modul în care nanoparticulele de aur se pot forma în interiorul acelor”, explică cercetătoarea Kaisa Lehosmaa.
„În sol, aurul este prezent într-o formă solubilă, lichidă. Transportat de apă, aurul ajunge în acele molidului. Microbii copacului pot precipita apoi acest aur solubil, transformându-l în nanoparticule solide”, a detaliat aceasta.
Cu toate acestea, acest praf de aur nu este vizibil cu ochiul liber, iar nanoparticulele – cu o dimensiune de doar o milionime de milimetru – sunt prea mici pentru a fi colectate în scopuri comerciale.
„Plantele găzduiesc o mare varietate de specii microbiene în țesuturile lor. Aceste microorganisme endofite pot juca un rol în procesele de biomineralizare din plante”, observă Anna Maria Pirttila de la Universitatea din Oulu.
Biomineralizarea face parte din mecanismele de apărare ale plantelor, însă acest proces este încă puțin înțeles: nu are loc întotdeauna, iar când se produce, poate fi sporadic și localizat.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Rezultatele studiului vor fi folosite pentru a dezvolta noi metode biologice și ecologice de explorare a mineralelor. Bacteriile ar putea deveni indicatori pentru identificarea terenurilor potrivite pentru extracție.
Studiul proceselor similare de biomineralizare în mușchi ar putea contribui, de asemenea, la eliminarea metalelor din apa contaminată de exploatările miniere, sugerează cercetătorii finlandezi.
