“În data de 6 octombrie 2025, cele trei autorităţi europene de supraveghere financiară au emis o avertizare comună adresată consumatorilor privind riscurile şi protecţia limitată asociate anumitor categorii de criptoactive şi furnizori ai acestora. Recenta avertizare a autorităţilor sectoriale de supraveghere financiară din Uniunea Europeană (engl. EBA, ESMA şi EIOPA) urmează unor documente similare din trecut (februarie 2018, martie 2021 şi martie 2022), emise înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului UE privind piaţa criptoactivelor (MiCA Regulation) în 29 iunie 2023, prin care s-a stabilit un cadru europen cuprinzător de reglementare în domeniu. Esenţa avertismentului este foarte bine surprinsă în chiar titlul său, şi anume: criptoactivele pot fi riscante, iar protecţia consumatorilor – dacă există – poate fi limitată.”, a menţionat Cristian Bichi, pe blogul OpiniiBNR.ro.
Potrivit acestuia, noul document al autorităţilor europene de supraveghere financiară (AES) ţine să sublinieze că nu toate criptoactivele şi serviciile de criptoactive sunt echivalente şi nici nu se bucură de acelaşi grad de reglementare, aceasta în condiţiile în care se poate vorbi de existenţa unui cadru normativ incident acestora, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
“În Uniunea Europeană, Regulamentul privind pieţele în criptoactive (MiCA), intrat pe deplin în vigoare la 30 decembrie 2024, este aplicabil numai activităţilor legate de anumite criptoactive şi, după cum subliniază avertismentul comun, “majoritatea criptoactivelor rămân, de obicei, volatile şi extrem de riscante”. În aceste condiţii, este “posibil ca acestea să nu fie adecvate pentru toţi consumatorii ca formă de investiţie, mijloc de plată sau schimb”, a menţionat Cristian Bichi.
El a subliniat că avertismentul trece în revistă, pe scurt, riscurile cu care se pot confrunta consumatorii în cazul tranzacţiilor cu criptoactive: fluctuaţii extreme ale preţurilor (chiar şi în cazul criptoactivelor reglementate); riscuri de lichiditate (posibile dificultăţi în a vinde criptoactivele la preţul sau momentul dorit, din cauza unor pieţe ilichide); informaţii înşelătoare (în special pe reţelele sociale); fraude, escrocherii şi atacuri cibernetice; protecţie limitată: protecţia oferită de MiCA (de exemplu, accesul la informaţii cuprinzătoare, proceduri uniforme şi transparente de soluţionare a plângerilor) este mai restrânsă decât cea oferită în cazul produselor financiare clasice, neexistând o schemă de compensare a pierderilor.
Totodată, pentru criptoactivele şi serviciile prestate de firme din afara UE este posibil să nu existe nicio protecţie pentru consumatori sau ca aceasta să fie mult mai redusă decât cea oferită în UE, iar complexitatea produsului (face dificilă înţelegerea riscurilor implicate sau cunoaşterea valorii criptoactivelor sau produselor de investiţii conexe).
“Pe fundalul descris mai sus, AES avertizează consumatorii că trebuie să fie conştienţi că, în funcţie de tipul de criptoactive/servicii de criptoactive (n.n. – reglementate, nereglementate) şi furnizori (n.n. – autorizaţi în UE; neautorizaţi, din afara UE) se pot confrunta cu riscuri mai mari sau cu nivele de protecţie diferite. În consecinţă, AES recomandă consumatorilor o serie de paşi de întreprins înainte de a investi în criptoactive. În primul rând, este necesar ca aceştia să încerce să înţeleagă caracteristicile produselor dorite şi riscurile implicate de acestea. În al doilea rând, consumatorii trebuie să verifice dacă furnizorul de servicii în criptoactive este autorizat sau nu în UE. O astfel de verificare poate fi făcută prin accesarea registrului ESMA. În al treilea rând, se impune ca potenţialii investitori să verifice dacă dispozitivele utilizate pentru a cumpăra, a stoca sau transfera criptoactivele, precum şi pentru a păstra cheile private, sunt sigure (documentul AES oferă câteva sfaturi utile in privinţa acestui ultim pas)”, a adăugat oficialul BNR.
Totodată, el a precizat că, pentru o mai bună înţelegere de către publicul larg a aspectelor la care se face referire în avertisment, documentul respectiv este însoţit de o fişă informativă (“factsheet”) care explică ce aduce nou pentru consumatori Regulamentul MiCA şi care sunt tipurile de criptoactive şi de furnizori cu care acestia se pot confrunta.
“Atât avertismentul analizat, cât şi fişa informativă au o variantă în limba româna şi sunt disponibile pe siturile web ale celor trei autorităţi implicate.”, a adăugat Cristian Bichi.
Autorităţile Europene de Supraveghere (AES) sunt Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA). Aceste entităţi, cu statut de agenţii europene, au menirea de a emite şi aplica reglementări şi standarde comune pentru pieţele financiare europene în vederea obţinerii unui cadru unificat de reglementare care să contribuie la întărirea stabilităţii financiare în UE. Ele formează, împreună cu Consiliul European de Risc Sistemic (ESRB) şi autorităţile de supraveghere naţională, Sistemul European de Supraveghere Financiară, a subliniat reprezentantul BNR.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
“Termenul de “criptoactiv” utilizat în cadrul avertismentului se referă la “o reprezentare digitală a valorii sau a drepturilor care pot fi transferate sau stocate electronic, utilizând registrul distribuit sau o tehnologie similară”. De reţinut că autorităţile în cauză utilizează termenul de “criptoactiv” în loc de cel de criptomonedă, tocmai pentru a sublinia că, datorită caracteristicilor lor, noile active digitale nu pot îndeplini, în mod real, rolul banilor: criptoactivele nu au valoare intrinsecă, prezintă adesea un grad înalt de volatilitate şi nu sunt mijloc legal de plată.”, se mai precizează în document.
.
