Autorităţile încearcă să explice de ce întârzie crearea Curții Anticorupție
Au trecut nouă luni de când președintele R. Moldova, Maia Sandu, a anunțat decizia Consiliului Suprem de Securitate, potrivit căreia, în termen de cel mult trei luni, în R. Moldova trebuia să fie funcțională o nouă instituție – Curtea Anticorupție, care să investigheze dosarele de mare corupție și corupția din sistemul judecătoresc.
Deși termenul anunțat de șeful statului a fost depășit cu jumătate de an, inițiativa este departe de a fi implementată, iar momentan, nu a fost adoptat nici măcar cadrul legal privind instituirea noii Curți, transmite Newsmaker.md.
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat în cadrul unei emisiuni că inițiativa este complexă și a necesitat numeroase consultări, inclusiv cu Comisia de la Veneția.
Autorităţile încearcă să explice de ce întârzie crearea Curții Anticorupție
„Recent a fost adoptată în prima lectură această inițiativă legislativă a Președinției privind crearea sistemului specializat judecătoresc pe anticorupție. Această inițiativă a fost expertizată recent și de către Comisia de la Veneția, care a venit cu mai multe recomandări. La fel, și Guvernul, însumând mai multe opinii și avize din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, ale Procuraturii Generale, ale Uniunii Avocaților, Autoritatea Națională de Integritatea, la fel, am venit cu mai multe propuneri de completare. Și respectiv acum din câte cunosc asupra acestui proiect de lege se lucrează pentru a fi îmbunătățit în contextul implementării și recomandărilor Comisiei de la Veneția și respectiv luarea în considerare a avizului Guvernului. Totodată, se lucrează la un plan privind implementarea, crearea acestui sistem”, a explicat ministrul Justiției.
Citeşte şi: Statul american în care Donald Trump este interzis la alegerile prezidențiale – Stiripesurse.md
Veronica Mihailov-Moraru a adăugat că se planifică adoptarea inițiativei legislative în lectura a II-a, dacă se va reuși ajustarea proiectului conform recomandărilor Comisiei de la Veneția. Cel mai probabil, adoptarea în lectură finală a proiectului de lege se va întâmpla la începutul anului 2024.
Autorităţile încearcă să explice de ce întârzie crearea Curții Anticorupție
„Sunt mai multe etape, este o inițiativă complexă și serioasă. Presupune adoptarea în lectură finală a proiectului de lege, intrarea în vigoare, după care deja Guvernul împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii urmează să identifice sediul, să se ocupe de selectarea judecătorilor care vor face parte din această Curte. Proiectul își propunea ca acest sistem să fie integrat în sistemul național de justiție prin faptul că să fie o judecătorie de nivelul I separată de judecători. Să fie un complet specializat în cadrul Curții de Apel Chișinău, dar specializat pe cauze de corupție și deja Curtea Supremă în ordinea de recurs de examinare”, a mai spus ministrul Justiției.
Ce prevede proiectul de lege?
Potrivit proiectului, sistemul judecătoresc anticorupție va include trei componente: Judecătoria Anticorupție, Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. Judecătoria Anticorupție va examina ca instanță de fond toate cauzele penale de corupție sau conexe, precum și legalitatea actelor emise de Autoritatea Națională de Integritate în cazul constatării diferențelor substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile și averea dobândită și cererile de confiscare a averii nejustificate în folosul statului. Propunerea este ca la Judecătoria Anticorupție să activeze 15 judecători.
Autorităţile încearcă să explice de ce întârzie crearea Curții Anticorupție
Proiectul de lege mai prevede crearea, în cadrul Curții de Apel Chișinău, a Colegiului anticorupție, care va judeca apelurile și recursurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Judecătoria Anticorupție. La Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor fi șase judecători.
Judecătorii Anticorupție și ai Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor fi selectați prin concurs public, organizat în două etape – preselecția candidaților de către o comisie instituită ad-hoc de Consiliul Superior al Magistraturii și selecția candidaților de către CSM din rândul candidaților eligibili. Comisia de preselecție instituită ad-hoc de CSM va fi formată din șase membri – trei experți internaționali propuși de partenerii de dezvoltare și trei reprezentanți ai societății civile, numiți de CSM. După ce va desemna câștigătorii concursului public, CSM va înainta Președintelui Republicii Moldova propunerea de numire sau de transfer în funcție a judecătorilor. Aceștia vor putea fi numiți sau transferați pe un termen de șase ani.
De asemenea, proiectul de lege conține criteriile de selecție a judecătorilor care vor activa în cadrul Judecătoriei Anticorupție și în cadrul Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău. Nu vor putea fi numite în această funcție persoanele care, în ultimii șapte ani, au activat în cadrul Procuraturii Anticorupție.
Autorităţile încearcă să explice de ce întârzie crearea Curții Anticorupție
Potrivit documentului, candidații la funcția de judecător al Judecătoriei Anticorupție vor trebui să întrunească mai multe condiții cumulative: să aibă cel puțin cinci ani efectiv lucrați în calitate de judecător în R. Moldova sau în străinătate sau să aibă o experiență de cel puțin zece ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin cinci ani în funcția de procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală; să aibă reputație ireproșabilă, în privința acestora să nu existe suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, ale celor conexe sau ale faptelor coruptibile în contextul Legii integrității; să corespundă criteriilor de integritate financiară sau etică.
La funcția de judecător al Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău va putea candida persoana care are cel puțin șase ani lucrați în calitate de judecător în Republica Moldova sau în străinătate, sau are o experiență de cel puțin 12 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin șase ani în funcția de procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală. De asemenea, candidatul trebuie să aibă o reputație ireproșabilă.
După adoptare, proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, cu excepția prevederilor care se referă la competențele Judecătoriei Anticorupție și ale Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău. Acestea vor intra în vigoare după ce cele două instituții își vor începe activitatea. Pentru asta, președintele R. Moldova va numi, la propunerea CSM, cel puțin cinci judecători la Judecătoria Anticorupție și cel puțin patru judecători la Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău.
