Rețelele de apă construite în urmă cu mii de ani în zone aride din Asia și Africa sunt folosite în prezent. Este vorba despre canalele subterane realizate inclusiv în zonele cu deșert pentru a transporta apa. Unele porțiuni au fost construite în urmă cu 3.000 de ani.
Rețelele de apă sunt cunoscute sub numele de qanate, potrivit Express. Construite în urmă cu mii de ani, acesta încă mai transportă apa susținând comunitățile din zonele aride. Rețelele subterane ingenioase sunt considerate autostrăzi de apă și realizări inginerești de excepție. Canale subterane antice transportă apa prin peisaje aspre, oferind comunităților o resursă foarte prețioasă atât în trecut cât și în prezent, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Qanatele își au originea în urmă cu peste 3.000 de ani în Persia (Iranul modern) și s-au răspândit în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și chiar în părți ale Chinei. Concepute pentru a aduce apa din lacuri și izvoare montane în zonele aride, qanatele sunt formate din tuneluri cu pantă ușoară care folosesc gravitația. Puțuri verticale sunt săpate de-a lungul tunelului, permițând ventilația, întreținerea și accesul în timpul construcției. Prin menținerea apei în subteran, se reduce evaporarea în zonele cu deșert și temperaturi ridicate.
De-a lungul istoriei, numeroase comunități s-au bazat pe rețeaua subterană pentru irigații, apă potabilă și creșterea animalelor. Canalele subterane au susținut viața în zone care fără apă nu ar putea fi locuite.
Chiar și în prezent numeroase qanaturi sunt folosite. În Iran, mii de kilometri din aceste tuneluri încă furnizează apă comunităților și fermelor. Asta deși întreținerea rețelelor subterane necesită multă muncă și cunoștințe transmise din generație în generație. Unele qanaturi formează o parte importantă a patrimoniului cultural, reflectând adaptarea oamenilor la climatul extrem.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Cercetătorii au tras concluzia că rețelele nu sunt doar minuni inginerești ci și simboluri ale gestionării durabile a apei. Construcțiile care se întind pe suprafețe uriașe nu au nevoie de pompe și electricitate, bazându-se exclusiv pe gravitație și o planificare inteligentă.
Totodată, cercetătorii studiază qanaturile pentru a găsi soluții la provocările actuale legate de deșertificare. Acestea ar putea fi implementate în regiunile care se confruntă cu deficitul de apă.
