În timp ce președintele Statelor Unite evocă apropierea păcii, statele europene discută scenarii de trimitere a trupelor în Ucraina, pun sub semnul întrebării viitorul NATO și se pregătesc pentru un acord marcat de incertitudini legate de angajamentul american, arată o analiză Kiev Post, scrisă de Alex Raufoglu, corespondentul la Washington care a dezvăluit primul intenţia SUA de a opera reduceri de trupe în România.
Președintele SUA, Donald Trump, afirmă că există un nou impuls diplomatic care ar putea duce la încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Facem progrese”, le-a spus Trump jurnaliștilor duminică, la bordul avionului Air Force One, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
El a insistat că motivația sa este una exclusiv umanitară. „Vreau să salvez viețile – viețile rusești și ucrainene. Acesta este singurul motiv pentru care fac asta. Acesta este războiul lui Biden – nu este războiul lui Trump… Tot ce pot face eu este să-l opresc, iar eu cred că facem progrese spre a-l opri”, a declarat președintele american, fără a oferi detalii concrete.
Potrivit analizei Kiev Post, dincolo de mesajele optimiste ale lui Trump, diplomații occidentali privesc cu multă prudență relansarea eforturilor diplomatice. „Există mișcare, dar nimeni nu ar trebui să confunde impulsul cu rezolvarea”, a declarat un diplomat occidental de rang înalt. „Semnalele politice sunt reale. Finalul nu este”, a adăugat acesta.
Presiuni diplomatice și tensiuni transatlantice
În paralel cu declarațiile lui Trump, secretarul de Stat Marco Rubio poartă discuții intense cu aliații europeni. El a vorbit duminică cu ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, despre eforturile diplomatice de încheiere a războiului, dar și cu șeful diplomației cipriote, Constantinos Kombos, în contextul viitoarei președinții a Consiliului UE.
Totodată, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, urmează să fie primit la Washington, Ucraina fiind „sus pe agenda” discuţiilor. Vizita are loc într-un moment sensibil, pe fondul tensiunilor legate de Groenlanda și de prioritățile globale ale SUA.
„Niciodată nu a fost atât de crucial să investim în parteneriatul transatlantic pentru a rămâne capabili să modelăm ordinea mondială”, a declarat Wadephul, înainte de plecare, admițând existența unor „diferențe de opinie” cu Washingtonul.
NATO, Groenlanda și îngrijorările Europei
Analiza Kiev Post subliniază că aceste diferențe au fost amplificate de declarațiile recente ale lui Trump despre NATO. „Îmi place NATO”, a spus el, „doar că mă întreb dacă, atunci când am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi. Nu sunt sigur că ar fi.”
Trump a sugerat că ieșirea SUA din Alianță „ar economisi mulți bani”, alimentând temerile europene privind condiționarea garanțiilor de securitate americane.
Îngrijorările au crescut și după afirmațiile sale despre Groenlanda. „Dacă nu luăm Groenlanda, Rusia sau China o vor lua – și nu voi permite asta”, a spus Trump. „Într-un fel sau altul, vom avea Groenlanda”, a adăugat el, minimalizând importanța apărării insulei.
Un diplomat european citat de Kiev Post a descris aceste declarații drept „profund destabilizatoare”, subliniind că „nu poți cere aliaților să riște trupe în Ucraina, în timp ce lansezi retorică de anexare în altă parte”.
Europa ia în calcul desfășurarea de trupe, Kievul continuă ofensiva
În acest context, Europa își intensifică propriile dezbateri. În Franța, președintele Emmanuel Macron a propus desfășurarea de trupe franceze în Ucraina după un eventual armistițiu, idee întâmpinată cu reticență de aproape toate partidele politice.
În paralel, Marea Britanie și Franța au semnat o declarație cu Ucraina care prevede desfășurarea de forțe și crearea unor „hub-uri militare” după un acord de pace, una dintre cele mai clare asigurări de securitate primite până acum de Kiev.
Germania ia, la rândul ei, în calcul un rol militar limitat. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că Berlinul ar putea desfășura „forțe pe teritoriul NATO vecin cu Ucraina”, după un armistițiu.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Între timp, Ucraina nu așteaptă evoluțiile diplomatice. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că forțele ucrainene își extind loviturile în adâncime pe teritoriul Rusiei. „Ne apărăm activ, iar fiecare pierdere rusească aduce sfârșitul războiului mai aproape”, a declarat el.
Potrivit analizei Kiev Post, afirmațiile lui Trump despre progrese planează deocamdată asupra unui peisaj diplomatic fragil, în care Europa se pregătește pentru pace fără certitudinea sprijinului american. „Toată lumea vrea ca acest război să se încheie”, a rezumat un diplomat occidental. „Întrebarea este ce fel de ordine va urma – și dacă SUA vor mai sta în centrul ei.”
