Absența tatălui din viața băieților are efecte devastatoare asupra dezvoltării lor emoționale, educaționale și sociale, arată un studiu recent. La fel de afectați sunt cei care au parte de o prezență bărbătească toxică în educație. Specialiștii vorbesc deja despre o „generație pierdută”. Iar România nu e deloc ocolită de fenomen.
Pentru fiecare băiat care reușește, sunt alți mulți care se prăbușesc în tăcere. Din ce în ce mai mulți cresc fără tată, fără un model masculin pozitiv, într-o societate care ignoră semnalele de alarmă. Studiul britanic „The Lost Boys”, publicat de Centre for Social Justice în martie 2025, avertizează că băieții sunt „grupul cel mai neglijat din sistemul social și educațional britanic”, potrivit stiripesurse.
Raportul oferă o analiză detaliată a dificultăților întâmpinate de aceștia în domenii precum educația, sănătatea mintală, ocuparea forței de muncă și viața familială. În paralel, și în România specialiștii vorbesc despre o spirală periculoasă a eșecului pentru băieți – abandon școlar, izolare, tulburări emoționale, comportamente antisociale – totul agravat de lipsa figurii paterne.
Ce spune studiul „The Lost Boys” și de ce ar trebui să ne dea de gândit și nouă
Studiul britanic The Lost Boys, publicat de Centre for Social Justice în martie 2025, evidențiază o criză profundă cu care se confruntă băieții și tinerii din Marea Britanie. Raportul oferă o analiză detaliată a dificultăților întâmpinate de aceștia în domenii precum educația, sănătatea mintală, ocuparea forței de muncă și viața familială.
În România, situația este similară. Conform unui studiu realizat de Salvați Copiii în 2022, peste 950.000 de copii au trăit experiența migrației părinților pentru a munci în străinătate, iar 61,5% dintre aceștia au avut doar tatăl plecat. Această absență a figurii paterne poate avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale și comportamentale a băieților.
Un exemplu tragic recent este cel al lui Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani care a murit de supradoză în aprilie 2025. Crescut fără tată, Rareș a fost influențat de anturaje negative și a căzut pradă consumului de droguri.
Educația care îi exclude pe băieți
În Marea Britanie, potrivit studiului, doar 60% dintre băieții de 5 ani sunt considerați „pregătiți de școală”, față de 75% dintre fete. La toate nivelurile educaționale, băieții obțin note mai mici, sunt de două ori mai predispuși la excludere și abandonează mai ușor școala. Sistemul educațional actual este construit în jurul unui profil feminin de învățare, iar băieții rămân în urmă – se arată în studiul britanic.
În România, datele oficiale indică faptul că abandonul școlar timpuriu afectează mai frecvent băieții decât fetele. Conform Monitorului Educației și Formării 2023 al Comisiei Europene, rata abandonului școlar timpuriu în România este de 15,3%, depășind media UE de 9,6%. Deși raportul nu oferă detalii pe gen, alte surse naționale sugerează că băieții sunt mai predispuși să părăsească prematur sistemul educațional. De exemplu, raportul privind starea învățământului preuniversitar din România 2021–2022 indică faptul că învățământul profesional este frecventat în proporție de 70,5% de băieți, comparativ cu 29,5% de fete, sugerând o orientare timpurie a băieților către formarea profesională, care poate fi asociată cu un risc mai mare de abandon școlar.
Aceste date subliniază necesitatea unor intervenții specifice pentru a sprijini băieții în parcursul lor educațional și pentru a reduce rata abandonului școlar în rândul acestora.
Sănătate mintală precară, comportamente riscante
Studiul britanic arată că 80% dintre sinuciderile în rândul tinerilor de 15–19 ani apar de băieți. Tot băieții sunt mai predispuși la consum de droguri, comportamente antisociale și tulburări de control al impulsurilor.
În România, potrivit unui raport european privind situația sănătății, unul din trei băieți de 15 ani este supraponderal (față de una din cinci fete), iar consumul de alcool și tutun este mai frecvent în rândul lor. Și în acest caz, lipsa unei figuri paterne stabile poate duce la dezechilibre emoționale și decizii autodistructive.
Fără tată, cu telefonul în mână
Un citat din studiu rezumă brutal situația: „Un băiat este mai probabil să aibă un smartphone decât să locuiască cu tatăl lui”. În Marea Britanie, 2,5 milioane de copii – unul din cinci – cresc fără tată acasă. Iar consecințele se văd: 76% dintre minorii în detenție provin din familii monoparentale. În România, nu există statistici clare pe tema copiilor crescuți fără tați, dar datele INS arată că peste 250.000 de copii au părinți plecați la muncă în străinătate – în multe cazuri, tatăl.
Modele masculine toxice în lipsa celor reale
În articolul publicat de BBC, expertul britanic Christian Guy avertizează că băieții se simt abandonați și își caută modele în online, acolo unde influencerii precum Andrew Tate promovează o masculinitate violentă, narcisică și disprețuitoare față de femei. „Tate nu este cauza problemei – este simptomul unei găuri în viața băieților”, spune Guy.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Același tipar se regăsește și în România, unde milioane de tineri urmăresc influenceri care glorifică stilul de viață toxic-masculin.
Fără tată, fără profesori sau antrenori implicați, mulți băieți se agață de figuri toxice ca de singurele repere ale „ce înseamnă să fii bărbat”. Aceste cazuri subliniază importanța prezenței unei figuri paterne în viața băieților.
Soluții care încep acasă
Expertii au urmoarele recomandări: readaptarea sistemului educațional la nevoile băieților, promovarea modelelor masculine sănătoase, reglementarea conținutului online dăunător și mai mult sprijin psihologic în școli.
În absența tatălui, rolul mamei devine și mai crucial. Ea poate sprijini dezvoltarea sănătoasă a copilului prin:
- crearea unui mediu stabil și iubitor, oferind siguranță emoțională.
- implicarea activă în educația copilului, menținând o comunicare deschisă și sinceră.
- încurajarea participării la activități extracurriculare, unde copilul poate interacționa cu modele masculine pozitive, precum antrenori sau mentori.
- accesarea serviciilor de consiliere psihologică, pentru a aborda eventualele traume sau dificultăți emoționale.
Este esențial ca societatea să recunoască și să abordeze aceste probleme, oferind sprijin atât copiilor, cât și părinților rămași singuri în creșterea acestora. România are nevoie urgentă de o strategie similară. Ignorarea acestui fenomen înseamnă alimentarea unei crize sociale viitoare – una cu violență, excludere, depresie și eșec educațional.
