Impulsionate mai ales de Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, partidele europene de extremă dreapta au înregistrat un progres modest la alegerile europarlamentare, fără a reuşi schimbarea raporturilor de forţe în Parlamentul European, dar liderii marii majorităţi pro-europene formate din populari, social-democraţi şi liberali ar putea fi nevoiţi să facă unele compromisuri faţă de formaţiunile suveraniste, consemnează luni AFP, informează Agerpres.
În urma rezultatelor bune obţinute la alegerile europene în ţări precum Italia, Franţa, Germania, Olanda, Austria sau Grecia, partidele de dreapta naţionaliste şi eurosceptice vor căuta să influenţeze mai mult politicile UE, deşi pe ansamblu în Parlamentul European au obţinut doar 13 mandate în plus faţă de legislatura anterioară, conform rezultatelor preliminare, mizând însă pe sprijinul altor circa 50 de eurodeputaţi de aceeaşi orientare, dar neafiliaţi vreunuia din cele două grupuri politice naţionaliste în Parlamentul European, potrivit stiripesurse.
Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale
Aceste două grupuri, respectiv Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) şi Identitate şi Democraţie (ID), au totuşi divergenţe importante, cum ar fi de pildă poziţionarea faţă de susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia. În grupul ECR regăsim în special partidul italian Fraţii Italiei, pe cel spaniol Vox şi Partidul Lege şi Justiţie (PiS) polonez, iar în grupul ID formaţiunea italiană Liga şi cea franceză Reunirea Naţională (RN).
Aflate în fruntea primelor partide din Italia şi Franţa, lidera partidului “Fraţii Italiei” (Fratelli d’Italia – FDI) şi preşedinta grupului partidului “Reunirea Naţională” (Rassemblement National – RN) în parlamentul francez, Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, vor trebui să aştepte rezultatul alegerilor legislative anticipate din Franţa de pe 7 iulie pentru a-şi definitiva strategiile, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a dizolvat camera inferioară a parlamentului în urma înfrângerii severe suferite la europarlamentare de majoritatea sa în faţa formaţiunii lui Marine Le Pen şi condusă de Jordan Bardella, acesta din urmă deja aspirând la postul de premier.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată a Partidului Popular European (PPE) pentru un nou mandat în acest post, a lăsat deschisă uşa unei înţelegeri cu Meloni, în care vede o parteneră de compromis, pro-UE şi pro-Ucraina, spre deosebire de membrii grupului Identitate şi Democraţie (ID), pe care i-a catalogat drept “marionetele” preşedintelui rus Vladimir Putin.
De altfel, în timp ce în campania electorală pentru europarlamentare Marine Le Pen a prezentat ideea formării “unui mare grup suveranist” în Parlamentul European, Giorgia Meloni este reticentă faţă de veleităţile “hegemonice” franceze şi privilegiază colaborarea pe baza unei abordări de la caz la caz.
Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice
În acest context, popularii europeni şi aliaţii lor social-democraţi, liberali şi posibil de asemenea Verzi, slăbiţi de înfrângerea majorităţii preşedintelui francez Macron şi de cea a coaliţiei cancelarului german Olaf Scholz, ar putea fi nevoiţi sa facă în noul Parlament European unele compromisuri faţă de partidele naţionaliste şi eurosceptice.
“Vor trebui cu siguranţă să facă unele gesturi faţă de alegătorii europeni asupra unor chestiuni care au fost ridicate de aceste partide, în special imigraţia şi Pactul Verde”, explică Marc Lazar, profesor la universitatea franceză Sciences-Po. “Vom avea asupra unor texte (legislative) o răsturnare a alianţelor cu voturi convergente”, anticipează acesta.