Papa Leon al XIV-lea a oficiat duminică o slujbă de instalare la Bazilica Sfântul Ioan din Lateran. Această bazilică imensă, cea mai veche din Occident, este catedrala Diecezei din Roma şi, prin urmare, cea a papei, şi are totodată legături speciale cu Franţa, informează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
Cea mai veche bazilică din Occident
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran, situată o colină aflată nu foarte departe de Colosseum, în centrul capitalei italiene, este un loc fundamental pentru creştini încă din primele secole ale erei noastre, întrucât acolo îşi avea sediul papalitatea înainte de înfiinţarea statului Vatican.
Citeşte şi: Fostul primar și un consilier din Băcioi au fost condamnaţi pentru corupţie – Stiripesurse.md
Construită în jurul anului 320 d.Hr., ea este prima dintre cele patru mari bazilici papale şi, totodată, cea mai veche din Occident. O inscripţie în latină figurează pe faţada sa: “Sfânta Biserică din Lateran, mama şi conducătoarea tuturor Bisericilor din Roma şi din lume”.
Împăratul roman Constantin, care a domnit din anul 306 d.Hr. până în 337 d.Hr. şi care a pus capăt persecuţiilor la care erau supuşi creştinii, a donat terenul pe care au fost construite, de asemenea, un baptisteriu şi un palat.
În secolul al IV-lea d.Hr., papa Silvestru I a dedicat-o Sfântului Mântuitor. În secolul al IX-lea d.Hr., papa Sergiu al III-lea a dedicat-o Sfântului Ioan Botezătorul, în timp ce în secolul al XII-lea, papa Lucius al II-lea i-a adăugat patronajul Sfântului Ioan Evanghelistul.
Până în secolul al XIV-lea, Bazilica din Lateran şi palatul său adiacent constituiau sediul puterii papale.
Mai multe evenimente istorice majore s-au desfăşurat între zidurile sale. În anul 774 d.Hr., Carol cel Mare a fost botezat acolo. Între 1123 şi 1512 au avut loc aici cinci concilii, iar în 1300 papa Bonifaciu al VIII-lea a proclamat primul jubileu din istorie.
Până în secolul al XIX-lea, ceremonia de încoronare a papei era celebrată în această bazilică.
Tot acolo a fost semnat în 1929 Tratatul de la Lateran între Sfântul Scaun şi regimul lui Benito Mussolini, normalizând relaţiile dintre peninsulă şi Vatican după anexarea Romei în urma unificării Italiei.
Transferul la Vatican
La sfârşitul perioadei de provizorat papal de la Avignon, papii şi-au mutat reşedinţa la Vatican, deoarece clădirile din Lateran se aflau într-o stare precară: de-a lungul secolelor, complexul a suferit daune din cauza cutremurelor, incendiilor şi jafurilor. Bazilica a fost reconstruită de patru ori, îmbogăţită de-a lungul secolelor prin creaţiile realizate de diverşi artişti.
După alegerea sa, fiecare nou papă continuă să vină aici şi să intre în posesia scaunului episcopal din Lateran în calitate de episcop al Romei, iar suveranul pontif se deplasează cu regularitate acolo pentru a oficia slujba sa de consacrare în data de 9 noiembrie.
Omagiu adus Franţei
La fiecare dată de 13 decembrie, ziua de naştere a regelui Henric al IV-lea, se celebrează aici şi o slujbă în onoarea Franţei.
Henric al IV-lea (1553-1610), după ce a primit absolvirea de la papă pentru că a renegat religia protestantă, i-a oferit Bazilicii Laterane abaţia benedictină din Clairac, în Lot-et-Garonne, o regiune din sudul Franţei.
El a primit în schimb titlul de canonic al Sfântului-Ioan-de-Lateran. Acest titlu onorific dedicat regilor Franţei a fost transmis apoi inclusiv preşedinţilor Republicii Franceze. Primul preşedinte francez care s-a deplasat la Roma pentru a îl primi într-un cadru solemn a fost René Coty în 1957.
Preşedinţii Charles de Gaulle, Valéry Giscard d’Estaing, Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy şi Emmanuel Macron au călătorit şi ei pentru a primi titlul, spre deosebire de Georges Pompidou, François Mitterrand şi François Hollande.
În bazilică poate fi văzută o statuie gigantică din bronz a regelui Henric al IV-lea îmbrăcat în împărat roman, datând din anul 1608.
