Biserica Română propune canonizarea a trei personaje antisemite
Patriarhia Bucureștilor își menține poziția în ciuda protestului unor specialiști în istoria Holocaustului.
Biserica Română a aprobat de curând canonizarea unei liste de șaisprezece personalități contemporane. Printre aceștia se numără și trei teologi cu trecut tulbure: Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea și Ilie Lăcătușu. Potrivit specialiștilor de la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, acești trei clerici i-au susținut pe legionarii fasciști aflați la putere în țară între 1940 și 1941, scrie TIMES OF ISRAEL, potrivit stiripesurse.ro.
Vezi şi: UE salută eliberarea unor deţinuţi de către Moscova (VIDEO) – Stiripesurse.md
Decizia de canonizare este astfel contestată, în situaţia în care conducătorii și deciziile Bisericii Ortodoxe servesc drept modele și standarde pentru populațiile creștine.
Regimul dictatorului fascist Ion Antonescu, cu ajutorul partidului naționalist Garda de Fier, a dus o politică deosebit de antisemită. Dar în ianuarie 1941 legionarii Gărzii de Fier s-au revoltat, considerând regimul prea moderat, conducând apoi pogromul de la București, care a făcut 125 de victime evreiești.
Biserica Română propune canonizarea a trei personaje antisemite
Institutul Național Elie Wiesel scoate în evidenţă astfel legăturile dintre acești teologi și legionarii Gărzii de Fier. Ilarion Felea a fost șeful unui “cuib”, denumirea filialelor locale ale partidului, la Academia Teologică din Arad, din vestul României. Ilie Lăcătușu a participat la pogromul de la București. Cât despre Dumitru Stăniloae, acesta a fost un propagandist antisemit în slujba legionarilor și Germaniei naziste.
Potrivit site-ului Othodoxie.com, moaștele acestuia din urmă, Dumitru Stăniloae, au fost exhumate luni în cimitirul mănăstirii Cernica din suburbia bucureșteană Pantelimon.
Pentru a-și justifica decizia de canonizare, Patriarhia Bucureștilor explică că ține cont de „schimbarea vieții păcătosului și mai ales de comportamentul individului la final”. Cu toate acestea, niciun studiu istoric nu demonstrează vreo pocăință din partea lor pentru comportamentul lor din timpul Holocaustului.
Clerul se bucură de o mare popularitate în țară, în proporție de 90% creștină, din cauza persecuțiilor suferite după război sub regimul comunist al lui Ceaușescu, în ciuda apropierii lui de mișcări extremiste.
