Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, sfidează istoricul Acord de la Dayton care a pus capăt războiului din Balcani, provocând o „criză extraordinară” și amenințări la adresa stabilității teritoriale a țării, scrie „La Razon” (Spania).
Acordul de la Dayton, care a pus capăt la trei ani și jumătate de război în Bosnia, soldat cu aproximativ 100.000 de morți, împlinește 30 de ani vineri, pe fondul tensiunilor generate în ultimele luni de liderul sârb bosniac Milorad Dodik, prin nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant al UE, Christian Schmidt, supervizorul pactelor menționate anterior, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Pe 21 noiembrie 1995, președinții Bosniei și Herțegovinei, Alija Izetbegović, al Croației, Franjo Tudjman, și al Iugoslaviei, Slobodan Miloșević, au aprobat Acordul -cadru general pentru pace în Bosnia și Herțegovina și unsprezece anexe la o bază militară situată în orașul american Dayton (Ohio), în prezența secretarului de stat american, Warren Christopher, în urma presiunilor generate de bombardamentele NATO și de presiunile diplomatice ale administrației Bill Clinton.
Totuși, acest document a fost semnat oficial pe 14 decembrie 1995, într-o ceremonie ținută la Palatul Élysée din Paris, la care au participat președintele de atunci al Statelor Unite, președintele francez Jacques Chirac, prim-ministrul britanic John Major, cancelarul german Helmut Kohl și prim-ministrul rus Viktor Cernomîrdin. A intrat în vigoare în aceeași zi și a marcat începutul definitiv al păcii în țara balcanică.
Părțile au stabilit mecanisme pentru a pune capăt ostilităților, a respecta suveranitatea celeilalte părți și a „soluționa disputele prin mijloace pașnice”, abținându-se „de la orice act, prin amenințare sau utilizare a forței (…), împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a Bosniei și Herțegovinei sau a oricărui alt stat”. De asemenea, a stipulat demilitarizarea, reconstrucția, organizarea de alegeri libere, crearea unei noi Constituții și întoarcerea refugiaților.
Acordul — care a determinat crearea unui tribunal pentru drepturile omului, desfășurarea de forțe de menținere a păcii ale ONU din cadrul Forței de Implementare (IFOR) și numirea Înaltului Reprezentant — stabilea configurația teritorială a țării, împărțind-o în două entități administrative semi-autonome: Federația Bosniei și Herțegovinei (cu majoritate bosniacă și croată) și Republica Srpska (cu majoritate sârbă bosniacă), cu Sarajevo capitală atât a țării, cât și a Federației. În plus, districtul Brcko a devenit un condominiu comun celor două entități.
Acordul de la Dayton a pus capăt războiului, dar a înrădăcinat diviziunile etnice atât la nivel teritorial, cât și politic, având în vedere sistemul politic complex al țării (trei președinți ) și sistemul economic caracterizat de un sector public supradimensionat și rețele de clientelism. În plus, mii de persoane sunt încă dispărute de la începutul conflictului, iar doar câțiva dintre cei responsabili de crime au fost trași la răspundere, lăsând decenii de răni nevindecate.
Războiul din Bosnia a început după dezintegrarea Iugoslaviei, accelerat de moartea lui Josip Broz Tito, care o condusese încă din al Doilea Război Mondial, și de creșterea tensiunilor naționaliste și religioase în teritoriu, care au alimentat războaiele iugoslave. În acest context, Bosnia – care și-a declarat independența în 1992 și a fost cea mai diversă – a cunoscut cel mai sângeros conflict, culminând cu genocidul de la Srebrenica, unde forțele sârbe au ucis peste 8.000 de bosniaci.
În ultimele luni, tensiunile au crescut în Bosnia și Herțegovina, în special din cauza măsurilor luate de Dodik în timpul mandatului său de președinte al Republicii Srpska (2022-2025), care au dus la o condamnare comutată într-o amendă și șase luni de descalificare de către o instanță bosniacă pentru că nu a respectat deciziile lui Schmidt.
Însuși Schmidt a avertizat Consiliul de Securitate al ONU în prima jumătate a acestui an că tensiunile menționate anterior au devenit „o criză extraordinară” cu care se confruntă Bosnia și Herțegovina și că „aceasta își are originea în atacurile grave ale coaliției de guvernământ a Republicii Srpska asupra Acordurilor de la Dayton”, în special împotriva ordinii constituționale și juridice și „amenințarea la adresa păcii și stabilității”.
Potrivit Înaltului Reprezentant, acțiunile liderului sârb bosniac pun în pericol integritatea teritorială și socială, creând în același timp incertitudine juridică și executivă prin stabilirea unor legi și instituții la nivel regional care contrazic și concurează cu autoritatea statului, având în vedere că acest lucru a blocat aderarea țării balcanice la Uniunea Europeană.
„Această situație nu este ireversibilă, dar este gravă”, a subliniat el, avertizând că viața de zi cu zi în Bosnia și Herțegovina „nu devine mai ușoară”, deoarece politica etnocentrică „divizează în continuare comunitățile în loc să le unească”. „Discriminarea rămâne o problemă fundamentală, adânc înrădăcinată și complexă”, a avertizat el.
În urma deciziei instanței, Comisia Electorală Bosniacă l-a înlăturat oficial pe liderul sârb bosniac din funcția de președinție a regiunii în august. Dodik – care a promovat măsuri secesioniste, cum ar fi legile care vizează obținerea unei posibile independențe a instituțiilor regionale față de cele naționale – a atacat decizia, dar Curtea Constituțională i-a respins apelurile.
Trei decenii mai târziu, Bosnia se confruntă cu provocările reprezentate de liderul sârb bosniac, care a refuzat să demisioneze, deși ulterior a acceptat numirea aliatei sale, Ana Trišić Babić, în funcția de președinte interimar. Cu toate acestea, autoritățile electorale ale țării au programat alegeri anticipate pentru acest weekend, 23 noiembrie, pentru a-i alege succesorul.
Pentru aceste alegeri, Dodik, președintele Alianței Independente a Social-Democraților (SNSD), partid naționalist, a susținut candidatura fostului său ministru de Interne, Sinisa Karan, ca și candidat al partidului de guvernământ. „Construim o Republică Srpska progresistă, fericită și prosperă, iar alegerea lui Karan este o garanție că vom continua să o protejăm și să o păstrăm”, a asigurat el.
La toate acestea se adaugă faptul că, în octombrie, împotriva tuturor așteptărilor, Administrația Donald Trump a ridicat sancțiunile impuse de Statele Unite în 2022 (în timpul mandatului predecesorului său, Joe Biden) împotriva liderului sârb bosniac, pe care Washingtonul îl acuzase ani de zile că provoacă instabilitate în țară, ceea ce pare să dea undă verde negării genocidului bosniac și creează îngrijorare cu privire la o posibilă dezintegrare a națiunii.
Dodik, printre ai cărui principali aliați se numără președintele rus Vladimir Putin, i-a mulțumit ocupantului Casei Albe pentru „corectarea unei grave nedreptăți aduse Republicii Srpska, reprezentanților acesteia și familiilor acestora”. „Încă o dată, a devenit clar că acuzațiile aduse împotriva noastră nu au fost decât minciuni și propagandă; fundamentul haosului creat de Schmidt, un haos pe care trebuie acum să-l anulăm”, a denunțat el.
