Vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, şi-a exprimat dorinţa miercuri seară ca Uniunea Europeană să se afle în fruntea luptei pentru jurnaliştii “curajoşi” care îşi riscă viaţa pentru a informa, aşa cum se întâmplă în prezent în Ucraina sau în ţările cu regimuri autoritare, şi să devină “un centru al libertăţii mass-media”, transmite agerpres.
Într-un interviu organizat la Bruxelles de European Newsroom pentru agenţiile participante la acest proiect, între care şi EFE, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, care este sărbătorită pe 3 mai, Jourova a pledat şi pentru “menţinerea casei în ordine” în această chestiune, întrucât mass-media sunt “pilonul” sistemului democratic.
Jourova a adus un omagiu tuturor jurnaliştilor şi lucrătorilor mass-media care “şi riscă viaţa pentru a ne informa”, precum cei “care se află acum pe câmpul de luptă în Ucraina, care sunt în prima linie sub bombele ruseşti”, cei de care ”avem nevoie cu disperare să fie acolo” pentru a cunoaşte “faptele”.
Politiciana cehă a mai spus că se gândeşte la jurnaliştii “care lucrează în regimuri autoritare şi la cei care sunt în închisoare”.
Jourova s-a referit totodată la reporterul american Evan Gershkovich, reţinut de Rusia în martie, şi a pledat pentru “impunerea unei presiuni continue” asupra Moscovei pentru a-l elibera “pentru că este un atac revoltător împotriva jurnaliştilor şi, de asemenea, împotriva libertăţii de exprimare”.
“Vreau ca Uniunea Europeană să conducă lupta pentru protejarea acestor voci curajoase şi vreau ca Uniunea Europeană să devină ceva pe care aş îndrăzni să-l numesc un centru al libertăţii presei”, a spus vicepreşedinta Comisiei Europene.
Această propunere, a explicat ea, “presupune inclusiv găzduirea mass-media independente care trebuie să fugă de cenzură în ţara lor de origine”, motiv pentru care Bruxellesul încearcă să “elaboreze un ajutor eficient pentru jurnaliştii ruşi care trăiesc în exil în UE”, astfel încât ei să poată “continua să-şi facă meseria”.
Ordine în casă
Dar pentru a fi acest centru al libertăţii presei, UE trebuie să aibă “propria sa casă în ordine”, a avertizat Jourova, care a subliniat necesitatea de a consolida independenţa presei, de a proteja serviciul public de presă şi de a face publice informaţiile despre proprietatea firmelor de comunicare, precum şi banii pe care autorităţile îi alocă publicităţii instituţionale şi ce mijloace de comunicare aleg pentru aceasta.
Acestea sunt puncte-cheie ale directivei privind libertatea presei, pe care Comisia Europeană a prezentat-o în septembrie 2022 şi care urmăreşte să garanteze prin lege principiul informaţiei ca bun public după scandalurile de spionaj asupra jurnaliştilor, îndoielile cu privire la independenţa mass-media publice sau opacitatea campaniilor guvernamentale în presă.
Această viitoare lege “este criticată de mulţi”, dar “facem ceea ce este corect, avertizând statele membre să menţină un serviciu public puternic şi independent, fără influenţe de partid sau de stat, pentru că tocmai acest lucru vedem că se întâmplă în Polonia şi în Ungaria”.
Bruxellesul consideră că situaţia s-a deteriorat foarte mult în mai multe state membre, precum cele deja menţionate, dar şi în Slovenia, şi este de părere că “libertatea editorială şi independenţa şi forţa mass-media ca actor important al sistemului democratic trebuie protejate”, a amintit Jourova.
Ea a considerat “ruşinos” că în UE există “jurnalişti care sunt ameninţaţi, răniţi”, motiv pentru care, pentru a-i proteja pe gazetari, Bruxellesul a făcut o recomandare în urmă cu mai bine de un an statelor membre şi va cere rezultate “la sfârşitul acestui an”.
Jourova, care a fost comisar pentru justiţie în legislatura precedentă, a subliniat totodată că nu doreşte ca în Europa ”să se abuzeze de sistemul judiciar împotriva jurnaliştilor şi a libertăţii de exprimare”.
Bruxellesul a propus la sfârşitul anului 2021 un regulament care să consolideze protecţia jurnaliştilor împotriva litigiilor abuzive, normă care se află în proces legislativ şi “nu este uşor” să fie adoptată, a recunoscut Jourova, cu toate că şi-a exprimat speranţa ca legea să poată fi aprobată înainte de sfârşitul actualei legislaturi, la jumătatea anului 2024.
“Sunt convinsă că jurnaliştii ar trebui să-şi poată face treaba fără teamă”, a subliniat Jourova, care a insistat totodată şi pe importanţa luptei împotriva dezinformării.
“Toate acestea sunt cruciale în vremuri de alegeri, în vremuri de război, dar şi în vremuri normale, în orice moment, democraţia are nevoie de o putere mediatică puternică. Şi de aceea facem toate aceste lucruri fără precedent” a subliniat ea.
Jourova a vorbit şi despre necesitatea de a acţiona mai ales în ţările est-europene care sunt acum membre ale UE, dar care în trecut se aflau pe orbita sovietică, unde “este nevoie de mass-media puternice pentru a putea contracara intensa propagandă rusă” care “dă roade pentru că solul este destul de fertil”.
