Prim-ministrul interimar al Bulgariei, Andrei Gurov, promite măsuri mai dure împotriva cumpărării de voturi şi a manipulării alegerilor, în contextul în care ţara se îndreaptă către a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani, programate duminică, 19 aprilie.
Alegerile vin în urma protestelor din decembrie, provocate de acuzaţiile de corupţie guvernamentală cronică şi de regresul statului de drept, care au dus la căderea coaliţiei de centru-dreapta conduse de GERB, relatează Politico.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Gurov, viceguvernator al băncii centrale şi membru al partidului anticorupţie „Continuăm schimbarea”, a fost numit prim-ministru interimar pe 11 februarie.
„Ceea ce vrem să facem ca guvern este, pentru prima dată, să protejăm alegerile, mai degrabă decât să le gestionăm”, a declarat el într-un interviu acordat Politico, referindu-se la poziţia sa neutră în cadrul scrutinului. „Oamenii pot vedea că aceste alegeri sunt protejate”, susţine el.
Înaintea scrutinului parlamentar din 19 aprilie, partidul „Bulgaria Progresistă”, nou-înfiinţat de fostul preşedinte de stânga Rumen Radev, conduce în sondaje în faţa veteranului lider de centru-dreapta Boiko Borisov.
Campanie națională de combatere a cumpărării de voturi
În ultimele săptămâni, autorităţile au reţinut peste 200 de persoane în cadrul unei campanii naţionale de combatere a cumpărării de voturi şi a constrângerii, inclusiv prin programe de asistenţă socială precum ajutorul pentru încălzire şi prânzurile calde pentru persoanele vulnerabile. În unele cazuri, funcţionarii locali, inclusiv şefii poştei, au dezinformat alegătorii, afirmând că beneficiile oferite de stat provin de la anumite partide politice.
Un cetăţean rus a fost, de asemenea, prins comiţând o fraudă electorală în Stara Zagora, în centrul Bulgariei, prin intermediul comisiei electorale locale, potrivit lui Gurov.
„În loc să manipuleze voturile indivizilor …(sau) să cumpere un vot, pot cumpăra o mie de voturi cu o singură acţiune”, a spus Gurov.
Separat, Ministerul de Externe din Sofia a înfiinţat în martie o unitate temporară pentru a-şi coordona răspunsul la interferenţele străine şi l-a angajat pe jurnalistul de investigaţie Hristo Grozev, cunoscut pentru activitatea sa anterioară la grupul de investigaţii online Bellingcat, pentru a consilia unitatea, precum şi pentru a solicita ajutorul UE în combaterea interferenţelor din partea Rusiei.
O problemă cronică: încrederea
Alegerile repetate indică o problemă structurală mai profundă pentru Bulgaria: prăbuşirea încrederii în sistemul politic.
Potrivit prim-ministrului, guvernele de coaliţie succesive s-au concentrat mai mult pe menţinerea puterii decât pe realizarea reformelor tocmai în privinţa problemelor pentru care populaţia a protestat.
Dominaţia de dreapta a partidului GERB al lui Borisov, care a durat un deceniu, s-a prăbuşit în 2021, ducând la o succesiune de guverne de coaliţie instabile, începând cu un guvern reformist anticorupţie şi administraţii interimare – înainte ca GERB să revină în cele din urmă la putere în 2025, doar pentru a fi răsturnat din nou de protestele de stradă.
„Aceste coaliţii sunt compromisuri menite să exercite puterea, mai degrabă decât să reformeze sistemul”, a spus Gurov. „Acest lucru îi avantajează doar pe câţiva din cercurile politice, nu societatea în ansamblu”, subliniază premierul interimar. Până când aceste nemulţumiri fundamentale nu vor fi abordate, a avertizat el, Bulgaria riscă să rămână prinsă într-un ciclu de instabilitate politică şi dezangajare a alegătorilor.
Dar, în ciuda turbulenţelor, Gurov a insistat că Bulgaria rămâne un partener de încredere în cadrul alianţelor occidentale, precum NATO, şi un actor strategic în peisajul de securitate al Mării Negre.
Bulgaria s-a retras din consiliul pentru pace al lui Trump
Ţara şi-a onorat angajamentul faţă de Ucraina când Gurov a semnat un acord de securitate şi apărare pe 10 ani pe 30 martie, spre dezamăgirea partidelor populiste care susţineau că un guvern interimar nu are dreptul să angajeze ţara într-un astfel de pact.
„Nu putem aştepta «momentul potrivit» când vine vorba de securitate”, a spus Gurov. Parteneriatul cu Kievul, a adăugat el, oferă Bulgariei oportunităţi de a dezvolta capacităţi de apărare de înaltă tehnologie şi de dublă utilizare pentru propria sa armată.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Guvernul încearcă, de asemenea, să se distanţeze de deciziile pe care le consideră motivate politic – inclusiv de Consiliul pentru Pace al preşedintelui american Donald Trump, din care Gurov a retras ţara. El a susţinut că această mişcare, făcută de guvernul anterior, a servit intereselor politice înguste ale lui Delian Peevski, liderul partidului Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi – Un Nou Început, care încearcă să scape de sancţiunile impuse de Legea Magnitsky a SUA pe baza acuzaţiilor de mită, manipulare a presei şi influenţă nejustificată asupra sistemului judiciar.
„Nu credem că politica externă ar trebui să fie ghidată de astfel de interese”, a spus Gurov.
