Potrivit autorităților, un copil din cinci este supus fenomenului de bullying în școală, iar specialiștii atrag atenția că acest fenomen afectează nu doar calitatea educației, ci și starea psihoemoțională a copiilor. Potrivit directoarei adjuncte a Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică, Tatiana Lungu, copiii care sunt supuși abuzurilor din partea colegilor transmit adesea semne nonverbale, care pot fi observate atât acasă, cât și la școală.
În cadrul unei emisiuni de la Moldova1.md, specialista a menționat că părinții trebuie să fie atenți la anumite schimbări de comportament, precum refuzul de a merge la școală, evitarea activităților care implică alți copii, coșmarurile nocturne sau lipsa poftei de mâncare.
În mediul școlar, semnele pot fi diferite.
„Dacă profesorii observă că, la o activitate, un copil refuză să se implice în lucrul în echipă, nu acceptă să comunice cu alți copii sau stă separat în pauze, aceste comportamente ar trebui să-i alarmeze și să urmărească evoluția relațiilor dintre elevi”, a explicat Tatiana Lungu.
Un alt aspect important ține de relația dintre copil și adult. De cele mai multe ori, elevii cer ajutor doar atunci când au încredere în persoana adultă.
„Unul dintre motivele pentru care elevii nu vorbesc despre intimidări este lipsa unei persoane de încredere căreia să i se destăinuie. De asemenea, copiii se tem că, dacă vor spune ce li se întâmplă, ar putea deveni din nou ținta unor astfel de comportamente. Există și situații în care au cerut ajutor anterior, dar nu au văzut niciun rezultat și renunță să mai apeleze la profesori sau specialiști”, a subliniat experta.
Potrivit acesteia, comportamentul de bullying implică, de regulă, trei actori: agresorul, victima și martorii – pasivi sau activi. În acest context, este necesar ca toate persoanele implicate să beneficieze de consiliere, pentru a preveni agravarea situației.
„Copiii trebuie să conștientizeze impactul acestui comportament asupra stării emoționale și asupra dezvoltării ulterioare. Studiile arată că unii dintre copiii care manifestă comportamente violente au fost, la rândul lor, victime, iar ulterior identifică persoane mai vulnerabile pentru a-și descărca conflictele interioare”, a conchis Tatiana Lungu.
