Guvernul provinciei canadiene Quebec a depus joi un proiect de lege controversat asupra laicităţii statului, proiect ce prevedere interzicerea portului de însemne religioase de către unii funcţionari, printre care poliţişti, judecători şi profesori, informează AFP, scrie Agerpres.
Potrivit acestui proiect, funcţionarii cu funcţii de autoritate vor trebui să-şi “exercite atribuţiile cu faţa descoperită”. O persoană care doreşte să obţină un post la stat va trebui de asemenea să aibă faţa neacoperită “pentru a permite verificarea identităţii sale sau din motive de securitate”, a subliniat ministrul pentru imigraţie, Simon Jolin-Barrette, în faţa Adunării Naţionale a provinciei Quebec.
Citește și : Erdogan: „Eu conduc economia Turciei”
“Unii vor considera că mergem prea departe, alţii – că nu este suficient. În ceea ce ne priveşte, suntem convinşi că am găsit exact echilibrul”, a declarat el mai târziu într-o conferinţă de presă, precizând că în ceea ce priveşte interdicţia de a purta un însemn religios lucrurile nu pot fi negociate.
Crucifixul prezent în sala principală a Adunării Naţionale din Quebec va fi mutat într-un alt loc al clădirii dacă proiectul de lege va fi aprobat, potrivit unei moţiuni votate în unanimitate de parlamentari.
“Pentru mine, este de neconceput ca într-o societate liberă să legitimăm discriminarea împotriva cetăţenilor noştri din cauza religiei lor”, a reacţionat premierul canadian Justin Trudeau în urma depunerii proiectului de lege, pe care a recunoscut că nu l-a citit încă.
Această promisiune electorală a premierului provinciei Quebec, Francois Legault, a relansat o dezbatere ce dezbină de peste zece ani Quebecul şi pe care precedentele guverne, conduse de Partidul Liberal şi de Partidul Quebechez, nu au tranşat-o niciodată.
Citește și : Kremlin: Trump, care a somat Rusia „să plece” din Venezuela, ar trebui să se preocupe de treburile sale
Pentru a-şi atinge scopurile, noul guvern regional ar putea invoca o clauză controversată care să-i permită să se sustragă aplicării Cartei canadiene a drepturilor şi libertăţilor, document constituţional ce garantează “libertatea confesională” şi, implicit, portul de însemne religioase ostentative.
