Politicile președintelui SUA Donald Trump ar putea afecta negativ Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, prin reducerea exporturilor din cauza tarifelor mai mari, prin reducerea investițiilor străine directe din cauza unui angajament de securitate mai slab din partea SUA și prin creșterea inflației și dobânzilor din cauza unui dolar mai puternic.
Cea mai mare provocare pentru creșterea economică din regiune este însă declinul continuu al industriei Germaniei, care ar putea fi exacerbat de politicile lui Trump. Aceasta este concluzia principală a unei analize publicate de Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena – WIIW, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Alte elemente din studiul WIIW:
- Pentru Europa în ansamblu, victoria lui Trump contează foarte mult, din două motive principale. În primul rând, pentru că vine într-un moment în care Europa se bazează extrem de mult pe SUA – nu numai pentru securitate, ci și pentru cererea de export și energie. Al doilea motiv este că Trump va fi mult mai puțin constrâns de data aceasta și, prin urmare, este probabil să realizeze mult mai multe decât a făcut-o în timpul primului său mandat. După ce a câștigat votul popular, având controlul republican atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului, o Curte Supremă favorabilă și o înțelegere mult mai bună a modului în care funcționează Washingtonul, este probabil să simtă că, de data aceasta, are mult mai multă putere pentru a-și pune în aplicare agenda.
- Agenda lui Trump va avea probabil cel puțin trei implicații importante pentru regiune. În primul rând, el a promis să crească tarifele, iar economiile deschise și dependente de comerț din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (ECESE) vor resimți acest lucru. Deși regiunea exportă relativ puțin către SUA în mod direct, are o expunere indirectă uriașă prin Germania și UE. Dacă Trump ar crește tarifele pentru UE la 10%, aceasta ar însemna totuși triplarea nivelului mediu actual, cu impact rapid asupra regiunii.
- Războiul comercial tot mai deschis dintre SUA și China va avea, de asemenea, implicații pentru regiune. Unele companii care fac comerț atât cu SUA, cât și cu China vor trebui să ia o decizie dificilă cu privire la partenerul comercial – cum a fost, de exemplu, cazul recent al ASML din Țările de Jos. Între timp, costurile factorilor de producție vor crește și vor deveni mai volatile pe măsură ce sistemul comercial global se va fragmenta.
- Dacă Trump forțează Ucraina să ajungă la un acord de „pace” favorabil Rusiei și care nu este însoțit de garanții de securitate solide, vor exista repercusiuni asupra securității în ECESE în ansamblu. Acest sentment va fi agravat dacă angajamentul SUA față de NATO va fi pus sub semnul întrebării. Regiunea ar putea pierde fluxurile de investiții străine directe, care au reprezentat coloana vertebrală a poveștii de succes a regiunii din ultimii 30 de ani. Semnalele recente în această privință sunt deja destul de îngrijorătoare. Apartenența la NATO a jucat un rol important în liniștirea investitorilor străini care se gândesc să investească capital pe termen lung în regiune.
- Al treilea tip de impact asupra economiilor din CESEE este prin intermediul unui dolar mai puternic. Aceasta ar crește costurile de import în regiune, forțând băncile centrale să reducă sau să renunțe la planurile lor de relaxare monetară și ar avea un efect negativ asupra creșterii economice. Cu toate acestea, un dolar mai puternic nu este în niciun caz garantat pe termen mediu. Trump va dori să evite impactul negativ pe care un dolar puternic l-ar avea asupra competitivității exporturilor americane și, de asemenea, este probabil să facă presiuni asupra Fed pentru a menține ratele dobânzilor la un nivel scăzut, ceea ce ar împinge dolarul în direcția opusă.
- Deși provocările sunt considerabile, guvernele din regiune au și motive de optimism. În primul rând, pentru a treia oară în 15 ani, regiunea dă dovadă de o rezistență impresionantă în fața factorilor externi negativi. La fel ca după criza financiară globală din 2008 și pandemia COVID-19 din 2020, ECESE s-a dovedit mai capabilă decât Europa de Vest atât să reziste consecințelor invaziei rusești din Ucraina, șocului inflaționist și stagnării industriale germane, cât și să își revină rapid. Estimarea pemtri 2024 este că regiunea are un indice de creștere economică de trei ori mai mare decât în zona euro.
- În al doilea rând, este foarte probabil ca o mare parte din CESEE să se confrunte mai ușor cu Trump decât majoritatea țărilor vest-europene. Polonia cheltuiește în prezent aproape 5% din PIB pentru apărare – un lucru pe care Trump îl va aprecia foarte mult. Liderii autoritari din regiune, nu în ultimul rând Viktor Orban din Ungaria, sunt, de asemenea, susceptibili de a avea o relație de lucru foarte bună cu noul președinte al SUA.
- În al treilea rând, în timpul președinției anterioare a lui Trump, cel puțin înainte ca COVID să lovească, ECESE s-a bucurat de trei ani excelenți. Între 2017 și 2019, economia României a crescut cu aproape 20%, Polonia și Ungaria fiind la distanță mică. Deși Trump nu a fost responsabil pentru acest lucru, acest lucru sugerează că, indiferent de acțiunile pe care le-a întreprins, acestea nu au frânat fundamental regiunea. La fel s-ar putea întâmpla și acum.
- Principalul factor negativ concret pentru regiune în prezent este criza din Germania. Încrederea în industria germană este la unul dintre cele mai scăzute niveluri de la reunificarea din 1991. Dacă Trump își pune în aplicare amenințările privind tarifele, situația din industria prelucrătoare germană se va înrăutăți. Industria țării este lovită de o furtună perfectă de prețuri ridicate la energie, cerere slabă pe piețele-cheie și pierderea cotei de piață în favoarea concurenței din China și SUA. Cu cât această situație durează mai mult, cu atât va fi mai probabil să se reflecte în economia din ECESE.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
În pofida premiselor dificile, regiunea are o perspectivă de creștere anuală de 3% pentru 2025 și 2026, în special pe baza consumului privat, investițiilor și cheltuielilor publice.
În analizele făcute de WIIW, ECESE se referă la următoarele state: Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kazahstan, Kosovo, R Letonia, Lituania, R. Moldova, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Slovacia Turcia, Ucraina și Ungaria.
