Belgia a fost prezentată pentru scurt timp ca făcând parte din „Consiliul de Pace” lansat joi la Davos de preşedintele american Donald Trump. Informaţia eronată a fost rapid dezminţită de ministrul belgian al afacerilor externe, Maxime Prévot, după publicarea de către Casa Albă a unei liste oficiale a ţărilor semnatare, relatează Le Figaro.
Din cauza unei confuzii între Belgia şi Belarus, Casa Albă a inclus Bruxelles-ul pe lista statelor membre ale „Consiliului de Pace” dorit de preşedintele american, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
„Belgia NU a semnat tratatul Consiliului de Pace. Acest anunţ este eronat. Dorim un răspuns european comun şi coordonat. La fel ca multe alte ţări europene, avem rezerve cu privire la această propunere”, a reacţionat ministrul belgian de externe pe reţeaua X.
Rămâne totuşi o întrebare: cum a ajuns Belgia pe această listă? Potrivit unei surse guvernamentale citate de Le Soir, administraţia americană ar fi confundat Belgia cu Belarus, aliatul apropiat al Rusiei. În realitate, Bruxelles-ul nu a fost niciodată asociat discuţiilor privind acest proiect şi nici măcar nu a fost abordat de Washington.
Mai mulţi lideri şi-au exprimat deja intenţia de a se alătura Consiliului, printre care Argentina lui Javier Milei, Ungaria lui Viktor Orbán, Israel, dar şi Belarusul lui Aleksandr Lukaşenko, de data aceasta invitat în mod oficial. Kazahstan, Uzbekistan, Armenia, Maroc şi Vietnam au răspuns, de asemenea, favorabil. Miercuri, Arabia Saudită, Turcia, Egipt, Iordania, Indonezia, Pakistan, Qatar şi Emiratele Arabe Unite şi-au anunţat, de asemenea, participarea.
Alte ţări preferă să aştepte. Canada a confirmat că a primit o invitaţie, dar a exclus posibilitatea de a „plăti pentru un loc”. După ce premierul canadian a impresionat la Davos prin discursul său care a surprins răsturnarea ordinii mondiale în era Trump, în cele din urmă i s-a retras invitaţia.
Germania pledează pentru o coordonare cu partenerii săi europeni.
China, la rândul său, nu şi-a făcut cunoscută poziţia, dar şi-a reafirmat ataşamentul faţă de sistemul internaţional centrat pe ONU.
Regatul Unit, de asemenea invitat, a anunţat joi că nu va face parte dintre semnatari în acest stadiu, invocând dubiile juridice ridicate de tratat şi îngrijorările legate de o posibilă participare a lui Vladimir Putin.
Moscova a indicat că doreşte să „studieze documentele” înainte de a se pronunţa, perspectiva alăturii Rusiei stârnind rezerve din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Episodul cu Belgia aminteşte însă şi de alte confuzii recente ale preşedintelui american. În discursul său la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a confundat miercuri de mai multe ori Groenlanda cu Islanda.
În timp ce intenţiona să se refere la Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitatea daneză şi obiect al dorinţelor americane asumate, preşedintele Statelor Unite a menţionat Islanda – o altă insulă, desigur, dar un stat suveran situat la peste 1000 de kilometri spre est. În aceeaşi secvenţă, Donald Trump a descris totuşi o „bucată de gheaţă rece şi prost situată” care ar putea juca un rol strategic major pentru pacea mondială, o definiţie ce se potriveşte fără ambiguitate Groenlandei, şi nu Islandei. Acest lucru a risipit ultimele îndoieli cu privire la natura erorii.
