Vizitarea unei case bântuite ar putea avea un efect surprinzător asupra sistemului imunitar. Conform unui nou studiu, sperieturile ar putea reprezenta impulsuri pentru sistemul de apărare al organismului uman, la fel ca o scufundare în apa foarte rece, relatează Science Alert.
În cadrul studiului, 22 de participanți cu niveluri scăzute de indicatori inflamatori în sânge au vizitat o casă bântuită timp de aproximativ 50 de minute. În acest timp, ei s-au confruntat cu clovni „ucigași”, zombi în descompunere și atacatori cu drujbe, cu șorțuri de măcelar însângerate și măști de porc, potrivit stiripesurse.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
Trei zile mai târziu, cercetătorii de la Universitatea Aarhus din Danemarca au constatat că nivelul inflamației scăzuse la peste 80% din participanții grupului, iar la aproape jumătate dintre ei, nivelurile se normalizaseră complet.
Atunci când alți 91 de voluntari au intrat în casa bântuită, cercetătorii au observat din nou schimbări imunitare.
Casele bântuite sunt similare oricărei activități sigure, dar înspăimântătoare, prin faptul că produc o creștere a adrenalinei și un val de endorfine. Dar, în timp ce rollercoasterele sau filmele de groază produc un răspuns psihologic puternic pe care unii oameni îl găsesc plăcut și eliberator, beneficiile fricii recreative pentru corpul nostru nu sunt la fel de bine înțelese.
Totuși, studiul recent sugerează că simțirea fricii în mod recreativ ar putea avea beneficii semnificative pentru sănătate. Împreună cu cercetările anterioare, acesta „poate dezvălui o potențială conexiune structurală în relația dintre stările mentale și inflamație”, scriu autorii studiului, coordonat de cercetătorul clinic Marie Louise Bønnelykke-Behrndtz.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Rezultatele sugerează că atunci când frica este provocată pentru distracție, aceasta poate influența sistemul imunitar prin reechilibrarea nivelurilor de celule imunitare și a indicatorilor de inflamație din sânge.
Studiul a fost publicat în jurnalul științific Brain, Behavior, and Immunity.
