Google, gigantul tehnologic care controlează cel mai folosit motor de căutare din lume, se confruntă din nou cu întrebări despre modul în care gestionează conținutul politic sensibil. De această dată, discuția este legată de AI Overviews, funcția prin care motorul de căutare oferă utilizatorilor un rezumat generat de inteligența artificială, informează The Verge.
Utilizatorii au descoperit că, atunci când caută pe Google expresia „does Trump show signs of dementia” („prezintă Trump semne de demență”), funcția AI nu mai afișează niciun rezumat. În schimb, apare doar mesajul: „An AI Overview is not available for this search”, adică motorul refuză să genereze un răspuns.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Dacă utilizatorii aleg modul AI Mode, primesc doar o listă clasică de 10 linkuri, fără nicio sinteză AI.
O dublă măsură?
Lucrurile devin mai complicate când interogarea este modificată și numele lui Trump este înlocuit cu alți președinți americani. De exemplu, pentru Joe Biden, Google nu afișează un rezumat în modul clasic, dar în AI Mode oferă un răspuns atent formulat: „Nu este posibil să afirmăm în mod definitiv dacă fostul președinte Joe Biden are demență, bazându-ne doar pe informațiile disponibile public”.
Mai mult, pentru Biden apar și răspunsuri legate de boala Alzheimer, în care Google precizează că „nu există niciun diagnostic clinic și nicio dovadă publică ce ar confirma că fostul președinte suferă de Alzheimer”.
Pentru Barack Obama, răspunsurile AI sunt chiar mai clare și mai directe: „Nu există dovezi publice sau declarații ale medicilor care să indice că fostul președinte Barack Obama ar suferi de demență”.
Cu alte cuvinte, Google aplică o politică aparent inconsistentă. Evită să genereze rezumate pentru Trump, dar le produce pentru Biden sau Obama.
De ce evită Google să răspundă despre Trump?
Explicațiile oficiale sunt vagi. Purtătorul de cuvânt al companiei, Davis Thompson, a declarat pcă „AI Overviews și AI Mode nu vor afișa un răspuns pentru fiecare interogare”. El a trimis jurnaliștii la documentația Google, care arată că unele căutări sunt „prea sensibile” sau „prea complexe” pentru a fi rezumate de AI.
Însă contextul politic și legal sugerează că ar putea fi mai mult decât o simplă decizie tehnică. În această săptămână, Google a acceptat să plătească 24,5 milioane de dolari pentru a încheia un proces legat de suspendarea contului de YouTube al lui Trump. În plus, orice afirmație despre starea de sănătate mintală a unui politician de talia fostului președinte american poate avea consecințe politice și juridice.
Google se află, așadar, într-o poziție delicată. Pe de o parte, încearcă să ofere informații prin AI într-o formă cât mai accesibilă, pe de altă parte, se teme de reacții negative, de acuzații de părtinire și de posibile repercusiuni legale.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Între etică, tehnologie și presiune politică
Problema ridicată de acest episod depășește cazul Trump. Ea deschide o discuție mai largă despre rolul inteligenței artificiale în gestionarea informațiilor sensibile. Poate AI să fie imparțială atunci când este antrenată pe date publice pline de opinii, speculații și contradicții? Și cum decid companiile de tehnologie ce întrebări „merită” un răspuns și ce întrebări trebuie să fie blocate?
Cazul Trump arată că Google încearcă să meargă pe sârmă. Să evite riscurile, dar și să nu fie acuzat că practică dublul standard. Însă, tocmai prin această încercare, a intrat într-o zonă gri, unde transparența și consecvența par a fi primele victime.
