În cadrul campaniei electorale deja au fost depistate mai multe cazuri de încălcări, printre care abuz de resurse administrative, implicarea activă a funcționarilor publici în activitățile de campanie și neraportarea deplină a cheltuielilor de campanie de către concurenții electorali.
La aceste concluzii au ajuns experții Promo-LEX care au prezentat în acest context un raport al Misiunii de Observatori (MO).
Citeşte şi: Ion Ceban conduce în sondajele pentru Primăria Capitalei
Situația problematică a alegătorilor din comuna Corjova
MO Promo-LEX atrage atenția asupra situației de excludere din listele electorale a unui număr mare de alegători, care de facto locuiesc în comuna Corjova, însă în actele de identitate au domiciliul stabilit/atribuit în orașul Dubăsari. Majoritatea alegătorilor excluși din liste domiciliază în satul Mahala, care face parte din comuna Corjova, însă în buletinele de identitate eliberate pentru locuitorii satului Mahala este stabilit domiciliul „or. Dubăsari”.
Problema excluderii din listele de bază a unei părți a locuitorilor de facto a comunei Corjova se perpetuează de la scrutin la scrutin, iar soluții sistemice nu au fost propuse de către autoritățile publice, inclusiv cele electorale. În opinia Promo-LEX, votarea pe liste suplimentare a fost o soluție temporară, care trebuie abandonată, întrucât doar perpetuează și agravează problema.
Alegeri competitive, cu un număr mare de candidați înregistrați
Observatorii Promo-LEX au înregistrat câte cel puțin 15 cazuri de respingere a cererilor de înregistrare a candidaților la funcția de primar și la cea de consilier. În cele mai multe cazuri, motivele respingerii înregistrării au fost: interdicția de a ocupa o funcție publică/de demnitate publică și numărul insuficient de semnături colectate.
De asemenea, au fost raportate 30 de cazuri de înregistrare a listei de candidați la funcția de consilier cu nerespectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, inclusiv un caz de nerespectare a poziționării candidaților după formula minimum patru candidați de același sex la fiecare zece locuri.
Documentând schimbarea apartenenței politice a primarilor, observatorii Promo-LEX au constat că, spre final de mandat (2019-2023), circa 39% din primari și-au schimbat opțiunea politică ori s-au declarat a fi independenți/neafiliați. Cei mai mulți dintre primarii care au abandonat partidul care i-a desemnat la alegerile din 2019 au „migrat” către PAS (36%).
Implicarea funcționarilor publici în campanie și abuz de resurse administrative
În perioada monitorizată, MO Promo-LEX constată o creștere semnificativă a cazurilor ce pot fi calificate drept abuz de resurse administrative. De la începerea oficială a campaniei electorale, numărul acestor cazuri s-a majorat de aproape trei ori și a ajuns la cel puțin 43:
- utilizarea autorităților publice în scopul promovării inițiativelor electorale – 4 cazuri (Guvernul – Satul European Expres; Comitetul executiv al UTAG, Consiliul Orășenesc Taraclia și Consiliul Raional Orhei – adaos lunar de 1.000 de lei la pensiile mici, promis de Ilan Șor);
- implicarea în activitățile de campanie a persoanelor care dețin funcții publice – 18 cazuri (PAS);
- atribuirea de către candidații electorali a meritelor pentru lucrările/serviciile de uz public efectuate din bani publici – 11 cazuri (6 – PAS, 2 – PS, 2 – MAN, 1 – LOC);
- organizarea întrunirilor electorale în cadrul instituțiilor publice, cu angajații instituțiilor respective, în timpul orelor de lucru ale acestora – 9 cazuri (5 – PSRM, 2 – PAS, 1 – CUB și 1 – PCRM).
Un caz cu potențial de corupere a alegătorilor se referă la oferirea plicurilor cu bani în cadrul unui eveniment public organizat de Guvernatoarea UTAG cu sprijinul Fundației „Miron Șir”.
De asemenea, au fost observate cel puțin 14 cazuri de distribuire a publicității electorale cu încălcarea prevederilor legale (6 – PAS, 3 – PSRM; 2 – PSDE; 2 – PDCM; 1 – PR) și 6 cazuri în care publicitatea electorală era distribuită concomitent cu cea politică (4 -PAS, 1 – PSDE și 1 – PSRM).
Cheltuieli neraportate de aproape 1 mil. de lei
În perioada 6 – 13 octombrie 2023, 14 formațiuni politice au raportat venituri în sumă totală de 14,6 mil. lei, dintre care 14,1 mil. lei – mijloace financiare și 555 mii lei – donații materiale. 79% din totalul veniturilor declarate au fost raportate de 4 partide politice (PAS – 33%, PSRM – 23%, PN – 12% și MAN – 11%). Celorlalte 10 partide politice le revin doar 21% din veniturile raportate.
Citeşte şi: Cum și-au reparat Ucraina și România relația tensionată pentru a deveni aliați
Cele 14 partide politice au raportat cheltuieli de 11 mil. lei, dintre care 10,5 mil. lei au fost în bani și 555 mii lei din donații materiale. Cele mai multe cheltuieli au fost raportate de PAS – 41%, PN – 16%, PSRM – 15% și PSDE – 6%.
În rezultatul monitorizării civice, MO Promo-LEX a estimat o sumă totală neraportată la CEC de cel puțin 953.228 de lei pentru activități de campanie desfășurate de 22 de concurenți electorali. Din totalul cheltuielilor estimate, câte 31% au fost estimate pentru PSRM și PLDM, 6% – PNM și 5% – CC. În funcție de destinația cheltuielilor estimate, cele mai multe au fost pentru materialele promoționale – 74% urmate de recompensele agitatorilor – 12%.
Discursul de ură continuă să fie utilizat în campania electorală
În perioada 29 septembrie – 12 octombrie 2023, au fost identificate cel puțin 9 cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare și alte forme de manifestare a intoleranței. Cele mai multe cazuri au fost identificate în rețelele de socializare (3 cazuri) și presa scrisă și online (3). Printre criteriile care au stat, cel mai des, la baza discursurilor de ură sunt: apartenența politică (4 cazuri), orientarea sexuală/identitatea de gen (2 cazuri), sex/gen (2 cazuri) și sănătate (2 cazuri). Principalele grupuri afectate de acest tip de discurs rămân a fi politicienii (5 cazuri), persoanele LGBT (2 cazuri) și femeile (2 cazuri). Cele 9 cazuri de discurs de ură au fost vizualizate de peste 126 de mii de ori și distribuite de peste 700 de ori.
