„Folosesc expresia psihoză AI, dar nu este un termen clinic — pur și simplu nu avem cuvintele pentru ceea ce vedem”, a declarat medicul pentru Business Insider.
Pacienții tratați de el aveau între 18 și 45 de ani, majoritatea bărbați, și foloseau intens chatboți precum ChatGPT înainte de a dezvolta simptome psihotice. „S-au îndreptat spre AI în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit, și asta a amplificat anumite vulnerabilități”, a spus psihiatrul.
El subliniază că inteligența artificială nu este în sine „rea”, dar izolarea, consumul de substanțe sau problemele emoționale deja existente pot fi agravate de utilizarea excesivă a chatboților.
Cum se manifestă psihoza și care sunt factorii declanșatori
„Psihoza descrie prezența unor iluzii false, convingeri fixe sau gândire dezorganizată. Nu este un diagnostic, este un simptom, exact cum febra poate fi un semn al unei infecții”, a explicat medicul.
Cauzele pot fi diverse, de la stres și consum de droguri, până la afecțiuni pe termen lung precum schizofrenia. În San Francisco, psihiatrul spune că întâlnește frecvent pacienți care folosesc substanțe stimulante precum cocaină, metamfetamină sau chiar medicamente luate în doze mari, precum Adderall.
Un alt factor cheie este izolarea. „Erau blocați singuri într-o cameră, folosind AI ore în șir, fără să aibă lângă ei un om care să le spună: «Hei, parcă te comporți diferit, hai să ieșim la o plimbare și să vorbim»”, a arătat specialistul.
Când AI devine un „prieten periculos”
Medicul a descris cazul unui pacient care a început o conversație cu un chatbot despre mecanica cuantică, dar discuția a degenerat în „deliruri de grandoare”, cu accente aproape religioase. „Tehnologic vorbind, cu cât interacționezi mai mult cu chatbot-ul, cu atât crește riscul ca lucrurile să nu mai aibă sens”, a avertizat psihiatrul.
El recunoaște că pentru mulți pacienți ChatGPT poate fi o sursă de sprijin, mai ales pentru cei singuri sau anxioși. „ChatGPT e acolo, disponibil 24/7, mai ieftin decât un terapeut și te validează. Îți spune ce vrei să auzi”, a explicat acesta. Dar, spre deosebire de un terapeut real, un chatbot nu poate provoca pacientul atunci când este necesar.
„Psihoterapia pentru psihoză înseamnă, la bază, testarea realității. Înțelegi de unde vine persoana și apoi, cu empatie, o ajuți să-și confrunte iluziile. Psihoza se hrănește atunci când realitatea nu mai împinge înapoi, iar AI reduce această barieră”, a avertizat el.
Semne de alarmă și recomandări
Specialistul atrage atenția că există câteva „red flags” la care familia și prietenii trebuie să fie atenți: retragerea din viața socială, paranoia, frustrarea excesivă atunci când persoana nu poate folosi chatbot-ul.
În cazurile grave, recomandă apelarea imediată a serviciilor de urgență: „Dacă persoana este în pericol sau riscă să-și facă rău, sunați la 112”. În situații mai puțin severe, medicul sfătuiește ca persoana să fie îndrumată către medicul de familie sau terapeut.
Reacția OpenAI
Compania care a dezvoltat ChatGPT a transmis că ia în serios astfel de riscuri. „Știm că oamenii apelează tot mai des la chatboți pentru îndrumare pe teme sensibile sau personale. Din această responsabilitate, lucrăm cu experți pentru a dezvolta instrumente care să detecteze mai eficient atunci când cineva trece printr-o suferință emoțională, astfel încât ChatGPT să poată răspunde în moduri sigure, utile și de sprijin”, a precizat OpenAI pentru Business Insider.
Mesaj final
Psihiatrul avertizează că domeniul sănătății mintale riscă să rămână în urmă dacă nu reacționează rapid. „Mă frustrează pentru că, de multe ori, câmpul nostru reacționează lent și face doar reparații după ani de zile, nu preventiv. Până nu ne gândim serios la cum folosim aceste lucruri în sănătatea mintală, ceea ce am văzut la pacienți o să continue să se întâmple, asta mă îngrijorează”.
