Reuniunea de la Copenhaga a fost dominată în principal de chestiunea apărării, un subiect care i-a ținut pe lideri ocupați timp de patru ore. Urgența de a răspunde la amenințarea tot mai mare a dronelor a fost evidentă, scrie „Avvenire” (Italia).
Nu este chiar un summit „de război”, dar e pe aproape. Atmosfera de la Consiliul European informal care a avut loc miercuri la Castelul Christianborg din Copenhaga (și care se extinde joi pentru a include state europene din afara UE în cadrul Comunității Politice Europene) este clar una sumbră, pe fundalul ultimelor raiduri cu drone și avioane în Europa, atribuite, cel puțin parțial, Rusiei. În urmă cu doar câteva zile, s-au declanșat și în Danemarca alarme care au dus la închiderea de aeroporturi. Miercuri, cerul a fost patrulat nu doar de Forțele Aeriene Daneze, ci și de avioane din Germania, Franța, Suedia și Statele Unite, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
„Ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, avertizează premierul danez Mette Fredriksen, gazda summitului, „cu un război hibrid și încălcări ale spațiului aerian NATO: trebuie să fim capabili să ne apărăm”. Pentru Financial Times, premierul afirmă că „războiul hibrid” împotriva Europei „este doar începutul”. Președintele francez Emmanuel Macron este și el posomorât, vorbind despre un climat de „opoziție frontală față de Rusia”. „Suntem aproape într-un război hibrid, trebuie să fim pregătiți, Rusia nu se va opri”, avertizează și premierul finlandez Petteri Orpo.
Reuniunea a fost dominată în principal de chestiunea apărării, un subiect care i-a ținut pe lideri ocupați timp de patru ore. Urgența de a răspunde la amenințarea tot mai mare a dronelor a fost evidentă. „Copenhaga”, a scris pe X președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „va rămâne locul în care vom modela viitorul apărării Europei”. În următoarele săptămâni, Comisia va prezenta o foaie de parcurs, ale cărei priorități vor fi „zidul dronelor” și un scut spațial.
Practic, toată lumea este de acord cu privire la urgența unui răspuns la amenințarea reprezentată de drone. Există însă mai puțină unitate în ceea ce privește „zidul dronelor” propus de von der Leyen și susținut pe deplin de statele est-europene. Persistă în schimb îndoielile, în special în rândul statelor UE occidentale, începând cu Germania și Franța. Acum câteva zile, ministrul Apărării de la Berlin, Boris Pistorius, a declarat că nu este împotriva zidului dronelor, ci că „există alte priorități”. Iar într-o scurta declarație făcută la sosire, cancelarul Friedrich Merz a citat „competitivitatea” și Ucraina drept temele principale ale summitului, fără a se referi deloc la chestiunea apărării și la amenințarea dronele. „Uneori”, a avertizat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, „sunt precaut în privința termenilor pripiți”. Pentru europeni există cupole de fier (aluzie la „Iron Done”, sistemul antirachetă israelian) sau ziduri de drone? Lucrurile sunt mai sofisticate, mai complexe. În realitate, avem nevoie de sisteme de avertizare pentru a anticipa mai bine amenințarea. Acestea există din punct de vedere tehnic, însă trebuie să le dezvoltăm împreună. Trebuie să descurajăm cu putere de foc cu rază lungă de acțiune, cu capacități balistice europene. Pentru că incursiunile la frontieră și incursiunile din ultimele zile, demonstrează că avem nevoie de sisteme de avertizare timpurie foarte eficiente și de cooperare între noi pentru a ne proteja spațiul comun”. Și apoi există țările din sud, în primul rând Italia și Grecia, care insistă să se ia în considerare și flancul sudic. Rămân multe îndoieli cu privire la finanțarea și guvernarea acestui „zid” de drone. Și mai există un punct crucial: multe capitale insistă că apărarea, chiar dacă este mai „europenizată”, ar trebui să fie o responsabilitate a miniștrilor apărării, limitând rolul pe care Von der Leyen încearcă să-l confere Comisiei Europene.
Cealaltă problemă majoră, căreia liderii i-au dedicat doar o oră, este Ucraina (în acea oră a avut loc și un discurs video al președintelui Volodimir Zelenski), în special finanțarea Kievului. „În rândul nostru există un consens din ce în ce mai mare”, a declarat Von der Leyen, „ în ceea ce privește convingerea că nu doar contribuabilii europeni ar trebui să plătească pentru sprijinul Ucrainei, ci că Rusia trebuie să fie trasă la răspundere”.
Comisia a conceput un mecanism legal pentru a emite obligațiuni bazate pe active rusești blocate în Europa, în principal cele ale Băncii Centrale a Rusiei, fără a le atinge direct, cu garanția statelor membre. Potrivit Finlandei și Suediei, nevoile Ucrainei sunt de 130 de miliarde de euro în 2026 și 2027. Planul Comisiei ar mobiliza aproximativ 140 de miliarde de euro. Germania este în favoare, alții se abțin. Belgia (unde se află cea mai mare parte a acestor bani) este prima care se opune. „Să luăm banii lui Putin, iar noi să înfruntăm riscurile? Nici nu poate fi vorba de așa ceva”, a replicat prim-ministrul belgian Bard De Wever. Și Franța are unele îndoieli. Macron a avertizat asupra riscului de a speria investitorii și dorește în schimb euroobligațiuni garantate de bugetul UE.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
„Nu confiscăm active”, încearcă să asigure von der Leyen, „dar luăm soldurile de numerar pentru un împrumut către Ucraina”, care „va trebui să ramburseze acest împrumut dacă Rusia le va plăti despăgubiri, deoarece partea vinovată trebuie trasă la răspundere”. Chestiunea, la fel ca și în cazul apărării, va fi discutată din nou la Consiliul European din 23 și 24 octombrie.
