Presa și analiștii politici de la Chișinău analizează ce impact va avea schimbarea puterii la Budapesta, după alegerile de duminică în Ungaria, în condițiile în care Chișinăul așteaptă deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu UE, blocate de Viktor Orban, potrivit radiochisinau.
Ungaria după Orbán și lecția pentru Chișinău. Într-o analiză pentru IPN, analistul politic Anatol Țăranu scrie că victoria lui Péter Magyar la recentele alegeri parlamentare din Ungaria și prima sa conferință de presă nu marchează o ruptură spectaculoasă de epoca Viktor Orbán, ci mai degrabă o continuitate rafinată, adaptată noilor realități europene. Iar pentru Republica Moldova, această nuanță face toată diferența. Mesajele lui Magyar sunt, în esență, o radiografie a Europei reale: o Uniune care funcționează mai degrabă ca o sumă de interese naționale decât ca un bloc monolitic solidar. Pentru Chișinău, obișnuit să gândească integrarea europeană în termeni de „destin inevitabil”, această schimbare de ton ar trebui să fie un semnal de alarmă. Nu pentru că ușa Europei s-ar închide. Ci pentru că ea nu a fost niciodată larg deschisă. Declarația lui Péter Magyar privind respingerea ideii unei aderări accelerate a Ucraina la Uniunea Europeană este, probabil, cel mai important mesaj pentru regiune: extinderea va urma procedura standard, cu un orizont de cel puțin un deceniu. Dacă Ucraina – stat aflat în război, sprijinit masiv de Occident și beneficiind de o solidaritate publică fără precedent – este plasată pe un traseu de zece ani, atunci așteptările Chișinăului trebuie recalibrate radical. Pentru Republica Moldova, lecția este dură, dar necesară: integrarea europeană nu mai este un proces geopolitic accelerat de urgențe, ci unul birocratic, lent și profund politizat. Nu există scurtături pe calea obișnuită. Nu există garanții, scrie Anatol Țăranu.
„Să nu ne îmbătăm cu apă rece”: Ce înseamnă pentru Moldova victoria lui Peter Magyar în Ungaria. TV 8 relatează că victoria lui Peter Magyar în Ungaria nu înseamnă, automat, o schimbare decisivă pentru parcursul european al Republicii Moldova. Analistul politic Mihai Isac spune că, deși la Budapesta ar putea urma un ton mai cooperant față de Bruxelles, Chișinăul nu trebuie să creadă că dosarul său european se va rezolva mai ușor doar pentru că Viktor Orban a pierdut puterea. Mesajul de fond, susține expertul, este că Republica Moldova trebuie să avanseze prin reforme, diplomație și relații solide cu toate statele UE, fără să aștepte ca schimbările politice din alte capitale să-i deschidă singure ușa spre aderare. Mihai Isac crede că Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru toate scenariile, inclusiv pentru riscul de a fi blocată de evoluțiile din jurul Ucrainei. În acest context, expertul spune că Republica Moldova are nevoie de relații bune nu doar cu guvernele aflate azi la putere, ci cu toate forțele politice importante din statele UE.
Relațiile moldo-maghiare, cum arată ele? Veridica.md scrie că relațiile politice dintre Republica Moldova și Ungaria tradițional au fost unele bune, încă din momentul stabilirii relațiilor diplomatice, la 16 ianuarie 1992. La nivel politic, relațiile dintre Republica Moldova și Ungaria au fost prietenoase și de cooperare. Budapesta are relații deficitare cu Kievul și Bruxelles-ul, inclusiv cu suportul Moscovei. Republica Moldova este abordată la pachet cu Ucraina în procesul de extindere a Uniunii Europene, prin urmare Chișinăul este afectat și el de blocajele Budapestei. Victoria forțelor europene ar debloca pentru moment o serie de decizii extrem de importante ale UE, însă nu va rezolva problemele sistemului de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene. Nu există nici un fel de garanții că locul Ungariei nu va fi preluat de Slovacia, iar rolul de lider al politicienilor naționaliști-populiști nu va trece de la Victor Orban la premierul slovac, Robert Fico.
Ce înseamnă pentru R. Moldova căderea lui Orban? – citim și în Ziarul de Gardă. Schimbarea guvernării în Ungaria va avea „o importanță foarte mare” pentru R. Moldova, consideră expertul Valeriu Pașa președintele Comunității WatchDog. „Putem fi destul de siguri că guvernarea nouă de la Budapesta va scoate acel vetto de pe deschiderea negocierilor oficiale cu Ucraina și, respectiv, cu Republica Moldova, iar acest lucru este foarte important pentru noi”, a subliniat Pașa. „Prioritatea cea mai importantă a guvernului Magyar va fi restabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană, cu instituțiile de la Bruxelles; din acest considerent, guvernul de la Budapesta va face tot posibilul pentru a se distanța de Rusia. Respectiv, putem fi destul de siguri că guvernarea nouă de la Budapesta va scoate acel vetto de pe deschiderea negocierilor oficiale cu Ucraina și, respectiv, cu Republica Moldova… În al doilea rând, ne așteptăm la faptul că noul guvern al Ungariei va scoate acel blocaj de pe ajutorul de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei. Respectiv, Ucraina va fi mai sigură, va putea mai bine să se apere în acest război împotriva Federației Ruse, ceea ce automat asigură mai multă stabilitate și securitate pentru Republica Moldova”. Expertul observă încă un impact important, de la Moscova, acolo unde primul adjunct al administrației prezidențiale, Serghei Kirienko, a înregistrat un al doilea eșec la rând în operațiunile pe care le coordonează de imixtiune în alegeri în alte țări: primul a fost în Republica Moldova în 2025, iar acum a urmat Ungaria. Kirienko a preluat acest mandat de a coordona imixtiunea în alegerile din alte țări de la Kozak, anul trecut, vara, și deja vedem că de două ori la rând nu i-a reușit această misiune care i-a fost oferită de Putin”.
UE răsuflă ușurată – Orbán a pierdut. Dar ce se așteaptă de la Magyar? – relatează Europa Liberă. După 16 ani în care s-a confruntat cu UE pe diverse teme, Budapesta va fi mai cooperantă acum. Dar există și îngrijorarea că Magyar nu va coopera în toate privințele. Pentru început, principalul obiectiv pe care Magyar va încerca să-l urmărească la Bruxelles nu este politica externă. Este deblocarea sumei de aproape 18 miliarde de euro pe care UE a înghețat-o în ultimii ani din cauza a ceea ce este perceput ca un regres democratic în țară, în perioada guvernării Orban. Reconstrucția sistemului judiciar maghiar va fi în centrul atenției, Ungaria încercând să urmeze exemplul Poloniei, al cărei guvern de centru continuă să anuleze multe dintre măsurile populiste adoptate în administrația publică, în încercarea de a recupera fondurile UE de când a revenit la putere la sfârșitul anului 2023. Pe de altă parte, în culisele de la Bruxelles unii spun că veto-urile guvernului Orbán au servit adesea drept țap ispășitor convenabil pentru lipsa de acțiune a UE. Premierul slovac și aliatul apropiat al lui Orbán, Robert Fico, a indicat deja în mod deschis că ar putea continua să-și exercite dreptul de veto asupra multor dosare, iar oficialii UE, vorbind cu RFE/RL sub condiția anonimatului, recunosc că uneori au existat și alte state membre care s-au „ascuns” în tăcere în spatele Budapestei. Primul test ar putea fi foarte bine împrumutul de 90 de miliarde de euro asupra căruia liderii UE, inclusiv Orbán, au căzut de acord în decembrie 2025.
