Demisia președintelui Iohannis nu ușurează rezolvarea situației, mai cu seamă că primul ministru este acuzat de legături mai mult sau mai puțin vizibile cu afacerea Nordis, o schemă piramidală, în care marea firmă imobiliară a strâns milioane de euro înșelându-și ani de zile clienții, folosind banii lor pentru extravaganțe scumpe și călătorii cu avioane private la care a luat parte și Marcel Ciolacu.
Interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni ar putea reda parțial credibilitatea elitelor politice din România, scrie DW. Tentația luxului în care a căzut și fostul președinte Klaus Iohannis cu toate cheltuielile scumpe, dar secretizate, sugerează o clasă politică tranzacțională, care-și urmărește propriile interese, vulnerabilă, arogantă și dezinteresată de bunul mers al țării. Austeritatea fostului primar de Oradea e un prim semn că ceva s-ar putea schimba. Ilie Bolojan se va întoarce după alegerile prezidențiale din mai în fruntea Senatului de unde și-a anunțat agenda sa de restructurări.
Citeşte şi: Orice acord de pace trebuie să fie de durată, iar Ucraina strâns implicată în negocieri – Stiripesurse.md
Ce așteptări sunt de la președintele interimar, omul pe care Klaus Iohannis l-a împins la periferia PNL, fiindcă s-a opus autoritarismului prezidențial în partid și alianței cu PSD?
În primul rând, să vorbească, pentru că Iohannis a tăcut prea mult și în situații prea importante. Traian Băsescu înainte să-și încheie mandatul a ținut o conferință de presă de două ore în care a răspuns tuturor nelămuririlor. E o mare așteptare în societate pentru clarificarea întâmplărilor de la prezidențialele anulate din 24 noiembrie. De ce niciun șef de servicii secrete nu și-a dat demisia, după ce aceste instituții de intelligence au informat doar post factum că România a fost atacată hibrid de Rusia? Ilie Bolojan este așteptat să convoace din nou Consiliul Suprem de Apărare a Țării, să ceară noi amănunte și eventual să arate cu degetul cine sunt vinovați pentru vulnerabilitatea țării.
Potrivit Raportului de activitate al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, DIICOT, dat astăzi publicității, în 2024, atât România, cât și alte țări europene, au fost vizate de diferite acțiuni de sabotaj, „specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosea în România, precum și în statele aliate”.
Documentul menționează că începând cu anul 2022, adică odată cu invazia rusă în Ucraina, cel puțin 50 de operațiuni hibride declanșate de Moscova au avut loc în 13 țări din Europa. Este vorba despre spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Raportul DIICOT pe anul trecut notează că Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori locali contra cost, iar scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, depistarea slăbiciunilor din infrastructură, dar și „aglomerarea organele de cercetare ale statelor occidentale”.
Pornind de la aceste informații și de la altele mai amănunțite pe care le au serviciile secrete, președintele interimar Ilie Bolojan ar putea să aducă noi date care să demonstreze că anularea alegerilor a fost o decizie corectă și în acord cu principiile democratice. Și ar putea să explice cine sunt cei pe care îi recrutează Rusia în România, până la ce nivel poate ajunge trădarea, câți astfel agenți au fost descoperiți și ce urmau să facă.
Ilie Bolojan are complicata sarcină de a recredibiliza funcția prezidențială și de a reîncepe comunicarea cu oamenii, oricât de riscant este acest dialog. În paralel, președintele interimar poate declasifica cheltuielile exagerate dinaintea venirii lui și poate lămuri complicațiile scrutinului care a dat țara peste cap.
Dacă-și păstrează nu doar austeritatea ci și modestia ardelenească are șanse să refacă relația dintre Putere și societate și credibilitatea celei mai importante funcții din arhitectura statului român.
