Noi descoperiri realizate de cercetători arată ce se întâmplă în interiorul coloniilor de viespi, în momentul în care rămân fără regină.
Cercetătorii de la Colegiul Universitar din Londra (UCL) au descoperit ce se întâmplă în coloniile de viespi când acestea își pierd regina, arată ScienceDaily.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Pierderea reginei declanșează haosul în coloniile de viespi tropicale. Se duc lupte lupte violente pentru putere și rezultă chiar prăbușirea prăbușirea coloniilor.
Femelele se pot reproduce în continuare
Viespile tropicale din Caraibe, Polistes canadensis, sunt construite în jurul unei singure femele dominante, spun oamenii de știință. Spre deosebire de alte insecte, femele se pot reproduce în continuare.
Așadar, dacă regina moare, celelalte viespi pot concura pentru a-i lua locul.
În cadrul studiului, cercetătorii au îndepărtat reginele din coloniile analizate și au observat comportamenul celorlalte viespi.
Viespile femele au început să concureze agresiv pentru dominație, iar structura socială normală a coloniei s-a destrămat rapid. În loc de un transfer ordonat al conducerii, coloniile au intrat într-o perioadă de conflict intens care a implicat mulți indivizi.
Însă, în ciuda tulburărilor, coloniile nu s-au prăbușit.
Viespile „compensatoare” aduc ordine în haos
Cercetătorii au descoperit că un grup separat de viespi a jucat un rol crucial în timpul haosului. În loc să se alăture luptelor, aceste viespi s-au concentrat pe sarcini esențiale, cum ar fi colectarea hranei și îngrijirea puilor în curs de dezvoltare. Oamenii de știință au numit aceste viespi „compensatoare”, deoarece au ajutat la compensarea pagubelor cauzate de conflict, mai arată sursa.
Studiul nu a găsit diferențe biologice clare între viespile implicate în competiția agresivă și cele care acționează drept compensatori. Potrivit cercetătorilor, acest lucru sugerează că aceste comportamente ar putea reflecta alegeri strategice în loc de roluri sociale fixe.
Autorul principal al studiului, Dr. Owen Corbett, a declarat despre haosul generat de îndepărtarea reginei, că „a fost intens, dar nu a fost întreaga poveste”.
„În timp ce unii indivizi s-au luptat pentru dominație, alții au evitat complet conflictul și au intervenit în liniște pentru a menține colonia în funcțiune. Cooperarea nu a dispărut, a fost redistribuită”, a adăugat Corbett.
Cercetările anterioare s-au bazat pe viespi cu ierarhii clare
Majoritatea cercetărilor anterioare asupra viespilor s-au concentrat asupra speciilor găsite în Europa sau America de Nord. Acestea au adesea ierarhii mai rigide și sisteme de succesiune previzibile.
Constatările acestui studiu extind înțelegerea oamenilor de știință asupra numeroaselor moduri în care societățile animale pot gestiona crizele de conducere.
„S-ar putea să fim mai asemănători cu viespile decât ne dăm seama”
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Rezultatele contestă ideea că societățile pot rămâne stabile doar prin tranziții de conducere ordonate, bazate pe reguli. Deși sistemele de succesiune agresive sunt adesea considerate prea costisitoare pentru a dura, studiul sugerează că acestea pot funcționa în continuare dacă unii indivizi compensează prin menținerea sarcinilor esențiale.
Profesorul Seirian Sumner, tot autor principal al studiului, a precizată că „înțelegerea modului în care societățile animale gestionează conflictele ne poate ajuta să gândim diferit despre cooperare. În perioadele de tulburări, societatea depinde de cei care continuă să facă munca esențială în fundal. În multe privințe, s-ar putea să fim mai asemănători cu viespile decât ne dăm seama”.
