Hunter, al doilea fiu al fostului vicepreşedinte american şi actual candidat la preşedinţie Joe Biden, se află în centrul noului scandal izbucnit la Washington în care preşedintele Donald Trump este acuzat că i-a cerut omologului său ucrainean Volodimir Zelenski să-l pună sub anchetă pe rivalul său democrat, relatează joi AFP, potrivit agerpres.
Donald Trump îl acuză la rândul său pe Joe Biden că a cerut demiterea unui procuror ucrainean pentru a-şi proteja fiul, care, susţine Trump, a comis fapte de corupţie în Ucraina. Ce se ştie de fapt despre Hunter Biden şi activităţile sale din Ucraina, potrivit AFP:
Citește și : Trump, acuzat că a cerut un amestec al Ucrainei în alegerile din SUA din anul 2020
De formaţie avocat, Hunter Biden, în vârstă de 49 de ani, a absolvit prestigioasele universităţi Georgetown şi Yale şi a lucrat iniţial pentru un cabinet de avocatură din New York. Cofondator al societăţii de consultanţă pentru investiţii Rosemont Seneca Partners, în 2012 devine rezervist în US Navy, fiind însă exclus doi ani mai târziu, după ce este testat pozitiv la consumul de cocaină. Tabloidele americane nu ratează nicio ocazie de a scrie despre problemele sale de adicţie şi viaţa personală tumultuoasă.
În aprilie 2014, când tatăl său era vicepreşedintele lui Barack Obama, Hunter Biden intră în consiliul de administraţie al companiei ucrainene Burisma – un important producător privat de gaze naturale, înregistrată în Cipru, o opţiune frecventă în spaţiul postsovietic pentru reputaţia de paradis fiscal.
Grupul a anunţat atunci că americanul va fi însărcinat să-l reprezinte pe lângă “organizaţiile internaţionale” şi el însuşi a spus că va acorda companiei consultanţă privind “transparenţa”, aceasta în contextul în care tatăl său se ocupa, între altele, în administraţia SUA de relaţiile cu Ucraina.
Burisma este o companie controversată, creată în 2002 de omul de afaceri Mikola Zlocevski, devenit ulterior deputat al formaţiunii proruse Partidul Regiunilor şi ministru al mediului între 2010 şi 2012, în timpul preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.
O sursă occidentală de la Kiev a declarat pentru AFP că mediul de afaceri a fost surprins atunci de venirea lui Biden junior la Burisma, având în vedere “proasta reputaţie” a acesteia.
“Cred că motivul nr. 1 pentru integrarea lui Hunter Biden în consiliul de administraţie a fost de a îmbunătăţi reputaţia companiei”, a adăugat sursa citată, menţionând că activităţile acestuia la Burisma nu par suspecte în sine. “50.000 de dolari pe lună salariu este preţul plătit pentru o bună reputaţie”, a mai spus sursa.
Citește și : Boris Johnson a suferit un nou eşec în parlamentul de la Londra
În februarie 2014, Ianukovici fusese îndepărtat de la putere de mişcarea proeuropeană Maidan şi “direcţia vântului” se schimbase în Ucraina. Preocupată să-şi apere imaginea de entitate respectabilă, Burisma s-a înconjurat de figuri internaţionale – Hunter Biden, dar şi ex-preşedintele polonez Aleksandr Kwasniewski.
Întrebaţi de AFP, doi experţi ucraineni în energie au indicat că nu au observat nici urmă de activităţi, suspecte sau nu, ale lui Hunter Biden în Ucraina. Conform unor media, prezenţa acestuia în consiliul de administraţie al Burisma, până în 2019, ar fi avut menirea de a proteja compania de urmăriri judiciare.
Venirea la putere a unor lideri proeuropeni la Kiev, după fuga lui Ianukovici, a dat undă verde anchetelor pentru corupţie vizând foşti responsabili ai regimului. Chiar în luna în care Hunter Biden a fost cooptat la Burisma, Londra a blocat 23 de milioane de dolari din conturile britanice al lui Zlocevski, împotriva căruia au fost lansate mai multe anchete pentru corupţie şi spălare de bani, în Marea Britanie şi în Ucraina.
În Ucraina, aceste anchete sunt controlate de procurorul general Viktor Şokin, căruia Joe Biden, mare promotor al reformelor în Ucraina, îi cere demisia, evocând rezultate slabe în combaterea corupţiei. Demisia se şi produce în februarie 2016.
Donald Trump şi avocatul său, fostul primar newyorkez Rudy Giuliani, se declară convins că Joe Biden a solicitat plecarea lui Şokin pentru a-şi proteja fiul, ipoteză considerată în general improbabilă în Ucraina.
Demisia lui Şokin fusese de altfel solicitată, între alţii, şi de Uniunea Europeană şi FMI, procurorul fiind acuzat de acoperirea corupţiei din Ucraina şi sabotarea tentativelor de reformă împotriva acestor practici, mai aminteşte AFP.
